Turcia, gazda COP31, cere țărilor NATO să investească mai mult în climă decât în apărare
Președintele-desemnat al COP31, din partea Turciei, a lansat un apel către țările bogate să acorde prioritate investițiilor în acțiuni climatice în detrimentul cheltuielilor militare. Turcia, alături de Australia, promovează intensificarea finanțării climatice și stabilirea unui obiectiv global de electrificare de 35% până în 2035. Cu toate acestea, ambii co-organizatori ai COP31 se confruntă cu critici din cauza sprijinului acordat expansiunii combustibililor fosili, în ciuda susținerii unei agende climatice ambițioase.
Apel la acțiune climatică prioritară
În cadrul summitului climatic COP31 al Națiunilor Unite, care va avea loc în provincia Antalya din Turcia, între 9 și 20 noiembrie, Turcia, în calitate de gazdă, încurajează țările dezvoltate să direcționeze fonduri mai substanțiale către combaterea schimbărilor climatice, comparativ cu bugetele de apărare. Această inițiativă vine în contextul anunțului recent al Turciei privind intenția de a investi masiv în dezvoltarea capacității sale de energie regenerabilă. Totuși, planurile Turciei de a extinde producția de petrol și gaze ridică semne de întrebare cu privire la coerența obiectivelor sale climatice.
COP31: O colaborare internațională
Summitul COP31 va beneficia de o premieră în istoria sa, fiind organizat în regim de președinție comună între Turcia și Australia. Evenimentul va reuni reprezentanți guvernamentali, din mediul de afaceri și societatea civilă din întreaga lume, pentru a discuta strategii comune de combatere a schimbărilor climatice. Anterior summitului principal, o pre-conferință a avut loc în orașul Nadi din Fiji, cu scopul de a atrage atenția asupra provocărilor climatice cu care se confruntă națiunile insulare. La acest eveniment au participat lideri politici, miniștri și aproximativ 4.000 de alte persoane.
Provocările națiunilor insulare și finanțarea climatică
Liderii statelor insulare din Pacific au reiterat apelurile către țările participante la COP să acționeze pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1.5 grade Celsius. Ei au subliniat necesitatea ca finanțarea climatică să ajungă la comunitățile sărace și vulnerabile, cele mai expuse riscurilor climatice, și au cerut prioritizarea sănătății oceanelor. Ministrul australian al schimbărilor climatice, Chris Bowen, a atras atenția că doar 0.2% din finanțarea climatică globală este destinată țărilor insulare mici în curs de dezvoltare pentru adaptare, în ciuda faptului că acestea sunt cele mai afectate de schimbările climatice.
Îndemn la investiții în climă, nu în armament
Murat Kurum, președintele-desemnat al COP31 din partea Turciei, a sugerat că țările membre NATO ar trebui să se concentreze mai mult pe investiții în combaterea schimbărilor climatice, decât pe cheltuieli militare. El a argumentat că schimbările climatice reprezintă o amenințare mai mare la adresa siguranței și securității globale. Kurum a îndemnat membrii NATO să aloce mai mult decât creșterea planificată a bugetelor de apărare cu 5% până în 2035 pentru criza climatică. El a subliniat că "problema climatică este însăși problema de securitate" și că "este mai ieftin să cheltui bani înainte de dezastre, decât să plătești de zece ori mai mult după ce acestea au avut loc".
Obiective ambițioase pentru viitor
Atât Kurum, cât și Bowen au anunțat că COP31 se va axa pe obținerea sprijinului pentru un obiectiv global de 35% din energia necesară pentru a alimenta locuințe, afaceri, fabrici și vehicule să provină din surse electrice până în 2035, față de aproximativ 21% în prezent. Kurum a generat dezbateri prin afirmația sa că lumea "este deja într-o tranziție" departe de combustibilii fosili, sugerând că progresele suplimentare ar putea fi limitate. Această poziție a fost susținută de mai multe state producătoare de petrol, precum Arabia Saudită și Rusia, în timp ce Agenția Internațională pentru Energie și liderii mai multor națiuni insulare continuă să solicite o eliminare rapidă a combustibililor fosili.
Provocarea tranziției juste
Guvernul turc a prezentat un plan de acțiune pentru COP31, menit să transforme angajamentele climatice existente în proiecte concrete și rezultate măsurabile. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a subliniat anterior, în cadrul Summitului Climatic al Națiunilor Unite de la New York, că este nerealist să se aștepte ca toate țările să progreseze în același ritm în ceea ce privește politica climatică, în condițiile persistenței inegalităților în accesul la finanțare și tehnologie. El a adăugat că "pașii care vor consolida prosperitatea țărilor trebuie să fie modelați de propriile lor condiții, resurse și priorități de dezvoltare".
Corespondența dintre obiectivele climatice și nevoile de dezvoltare este esențială pentru o tranziție justă și durabilă. Atât Turcia, cât și Australia, au solicitat țărilor cu venituri mari să contribuie mai mult la combaterea schimbărilor climatice, în special pentru a proteja țările care nu au cauzat criza climatică, dar suferă cel mai mult. Totuși, cei doi co-organizatori se confruntă cu critici din cauza continuării investițiilor în expansiunea industriilor lor de combustibili fosili, inclusiv anunțarea unor noi proiecte de cărbune. Aceștia au acum o misiune dificilă de a convinge participanții la COP31 că o tranziție ecologică și investiții sporite în combaterea schimbărilor climatice sunt cruciale.