Oamenii de știință din Marea Britanie au observat o scădere alarmantă a prezenței viespilor în vara anului 2026. Această "tăcere" neobișnuită a insectelor, adesea deranjante, dar esențiale pentru ecosisteme, ridică semne de întrebare cu privire la cauzele din spatele acestei dispariții.
Experții, inclusiv biologii specializați în viespi, au notat dificultatea de a găsi viespi pentru experimentele academice și absența aparițiilor lor frecvente în presă, în contrast cu anii precedenți, când "plagile de viespi" dominau știrile în perioadele calde.
Chiar și profesioniștii din domeniul controlului dăunătorilor raportează o activitate redusă și un număr mic de solicitări pentru îndepărtarea cuiburilor.
Deși lipsesc date statistice centralizate de la "Big Wasp Survey", singurul studiu național de monitorizare a viespilor, observațiile anecdotice sugerează o realitate îngrijorătoare.
Ceea ce amplifică îngrijorarea este rolul vital pe care viespile îl joacă în natură: sunt controlori de dăunători, polenizatori și agenți de descompunere. Dispariția lor ar putea avea un impact negativ asupra echilibrului ecologic.
**Cauzele posibile: Vremea extremă**
Primăvara anului 2026 a început promițător pentru viespi, cu o vreme caldă și uscată care favoriza ieșirea reginelor din hibernare și începerea cuiburilor. Cu toate acestea, perioadele de căldură neobișnuită au fost întrerupte de zile reci și umede, urmate de nopți neașteptat de friguroase.
Astfel de fluctuații extreme ar fi putut determina reginele să abandoneze cuiburile sau chiar să moară, diminuând numărul inițial de regine fondatoare.
A urmat apoi o serie de valuri de căldură, care, deși benefice pentru alte insecte precum fluturii, au putut depăși limita de toleranță termică a viespilor.
Fiecare insectă are o "temperatură critică maximă" (CTmax). Depășirea acesteia duce la deshidratare, spasme musculare și stupoare. Pentru albinele de miere, CTmax este în jur de 49°C, dar în timpul valurilor de căldură din Marea Britanie, suprafețele solului au depășit 50°C.
Chiar și temperaturi sub CTmax pot afecta performanța insectelor. La 32°C, cogniția și eficiența de hrănire a bondarilor sunt afectate.
Se crede că viespile sunt relativ rezistente la condiții meteorologice extreme, având mecanisme de termoreglare și structuri de cuib izolante. De asemenea, au compuși chimici cuticulari (hidrocarburi) care se adaptează la căldură pentru a preveni deshidratarea.
Cu toate acestea, se speculează că CTmax-ul viespilor, estimat la aproximativ 45°C, le-ar fi putut face deosebit de vulnerabile la temperaturile ridicate ale solului din vara anului 2026.
**Viespi mai mici și problematici**
O altă observație notabilă este dimensiunea redusă a viespilor văzute. Mărimea multor insecte este determinată în timpul dezvoltării larvare, în funcție de calitatea și cantitatea hranei.
Deși primele viespi lucrătoare din primăvară sunt de obicei mai mici, deoarece regina este limitată în resurse, pe parcursul verii, acestea ar trebui să crească în dimensiune datorită capacității sporite de hrănire a coloniei.
Dimensiunea redusă a viespilor din acest an ar putea indica o nutriție deficitară, posibil din cauza lipsei de diversitate și abundență a prăzii, sau ar putea fi direct legată de căldură.
Larvele de insecte crescute la temperaturi mai ridicate se dezvoltă mai repede și ajung la pupație la o dimensiune mai mică. Această tendință de micșorare a viespilor sociale este deja observată pe parcursul ultimului secol, posibil din cauza încălzirii globale.
**Cum puteți ajuta viespile?**
Oamenii de știință încurajează publicul să nu îndepărteze agresiv viespile care se apropie în timpul meselor în aer liber. Acestea ar putea căuta proteine (din carne) pentru puii lor sau zaharuri (din gem) pentru propria nutriție, în lipsa surselor naturale.
De asemenea, se solicită contribuția publicului prin trimiterea observațiilor și fotografiilor de viespi, ca parte a "Wasp Picnic Survey 2026: Ham or Jam?". Aceste date vor ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine aceste insecte importante.