Cuba se află în fața unor ample reforme economice, parlamentul de la Havana analizând o serie de legi menite să reducă birocrația și să descentralizeze economia țării. Aceste schimbări legislative vizează consolidarea eforturilor de ieșire din criza economică profundă prin care trece insula.
Adunarea Națională a Puterii Populare (ANPP), organismul legislativ unicameral, va examina, de asemenea, actualizarea executării bugetului de stat pentru anul 2026 și lichidarea conturilor publice din exercițiul financiar anterior. Agenda sesiunii ordinare, a șaptea a anului, nu se așteaptă să aducă surprize, dat fiind că legislativul cubanez aprobă în mod tradițional în unanimitate propunerile venite din partea Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri, după ce acestea au primit anterior acordul Partidului Comunist.
**Reducerea ministerelor**
Consiliul de Miniștri a aprobat în luna aprilie un anteproiect al legii privind organizarea administrației centrale a statului. Propunerea prevede reducerea numărului de organisme ale administrației centrale de la 27 la 20, ceea ce implică fuzionarea sau eliminarea mai multor ministere. Printre altele, se propune comasarea Ministerului Economiei și Planificării cu Ministerul Finanțelor și Prețurilor, a Ministerului Științei și Tehnologiei cu Ministerul Educației Superioare, și a Ministerului Agriculturii cu Ministerul Industriilor Alimentare. Prim-ministrul Manuel Marrero a justificat aceste măsuri prin necesitatea de a simplifica structura administrativă, afirmând că „o țară cu o situație atât de complexă nu poate avea o structură atât de mare și atâta birocrație”.
**Codul Muncii**
Proiectul de lege privind Codul Muncii introduce noi concepte precum deconectarea digitală, „angajarea demnă”, telemunca și „coresponsabilitatea familială” pentru beneficiile de maternitate acordate tatălui, precum și conceptul de „angajare multiplă”. Cu toate acestea, proiectul nu include dreptul la grevă și nici nu obligă ca salariile să fie suficiente pentru a acoperi costurile de trai. Salariile continuă să fie stabilite de Consiliul de Miniștri, care în luna iulie a stabilit un salariu minim lunar de 3.210 pesos cubanezi (aproximativ 27 de dolari la cursul oficial, dar doar cinci dolari la rata informală), față de 2.100 de pesos stabiliți în 2020. Ca o referință, un carton de ouă se vinde cu aproximativ 3.000 de pesos în Havana.
**Locuințele**
Legea locuințelor propune extinderea rolului sectorului privat în domeniul construcțiilor și flexibilizarea reglementărilor privind proprietatea, inclusiv posibilitatea de a deține până la două locuințe și recunoașterea drepturilor pentru cubanezii rezidenți în străinătate. Deficitul de locuințe în Cuba depășește 800.000 de unități, conform datelor oficiale. Ca răspuns la această criză, guvernul cubanez a anunțat în luna martie promovarea unui „proiect ambițios” pentru transformarea a peste 3.500 de containere maritime în locuințe.
**Utilizarea terenurilor**
Legea privind terenurile agricole și forestiere propune recunoașterea sectorului privat ca producător agricol, zootehnic și forestier și extinde suprafața de teren de stat ce poate fi oferită în concesiune de la 67,10 la 268 de hectare. În luna iulie a fost modificat regulamentul privind cooperativele agroalimentare, permițând acestui tip de organizație să importe și să comercializeze combustibili, să desfășoare comerț exterior, să gestioneze direct finanțări externe și să deschidă conturi bancare în străinătate.
**Identitate personală**
Proiectul de lege privind sistemul de identitate personală și domiciliu propune modernizarea și extinderea registrului de identitate al cubanezilor și al rezidenților pe insulă, precum și centralizarea acestor informații la Ministerul de Interne. ONG-ul pentru drepturile omului Cubalex a ridicat semne de întrebare cu privire la acest proiect, invocând o lipsă de „garanții eficiente” pentru ca cetățeanul să poată limita utilizarea acestor informații de către stat.
**Reforme economice**
ANPP va analiza, de asemenea, implementarea regulamentelor aferente pachetului de 176 de reforme economice, aprobat în luna iunie. Dacă vor fi puse în aplicare, aceste măsuri ar reprezenta cea mai mare transformare economică experimentată de insulă într-o perioadă lungă de timp. Schimbările includ intrarea de „noi actori” în sectorul turistic, promovarea investițiilor străine directe (în special pentru cubanezii nerezidenți), extinderea rolului sectorului privat, descentralizarea luării deciziilor și dinamizarea agriculturii, comerțului exterior și sectorului imobiliar. De asemenea, se autorizează o mai mare participare a capitalului privat în activitatea financiară, inclusiv prin crearea de bănci private.