Atacurile cibernetice își schimbă strategia, mutându-se tot mai mult din sfera mesajelor și linkurilor suspecte direct în conversațiile telefonice. În România, înșelătoriile prin telefon, cunoscute sub denumirea de vishing (voice phishing), au atins în prima jumătate a anului 2026 o pondere alarmantă de 42% din totalul incidentelor raportate către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
După vishing, phishingul (fraude prin email) a fost raportat în 14% dintre cazuri, iar smishingul (fraude prin SMS) în 13%. Vishingul este deosebit de dificil de combătut, deoarece atacatorii încearcă să câștige încrederea victimei printr-o conversație telefonică, manipulând emoții precum panica sau prezentând scenarii bine construite.
DNSC: 42% din raportările de fraudă sunt de tip „vishing”
„Moda revine. Crește foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacțiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce și presupune un apel în care cineva te sună și vorbește direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor”, explică Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber, pentru ZF.
Datele oficiale publicate ulterior de DNSC confirmă această tendință, arătând că ponderea raportărilor de tip vishing a ajuns la 42% în primele șase luni din 2026, plasând fraudele telefonice pe primul loc în categoria incidentelor raportate în această perioadă.
Inteligența Artificială complică verificarea vocii
Facilitatea cu care se poate realiza vishingul în prezent se datorează inteligenței artificiale, care oferă atacatorilor capacități nelimitate, cea mai periculoasă fiind clonarea vocii. „Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferența”, subliniază Sergiu Zaharia.
Numărul de telefon afișat nu mai este o garanție a legitimitații apelului
O altă tehnică frecvent utilizată de atacatori este „Caller ID spoofing”, prin care numărul afișat pe telefonul victimei poate fi falsificat. Astfel, persoana poate vedea pe ecran un număr care pare legitim sau chiar unul asociat unei instituții financiare cunoscute.
Poliția Română a avertizat în august 2026 că fraudele de tip vishing s-au amplificat considerabil, iar infractorii exploatează tot mai des încrederea oamenilor în bănci și alte instituții. Scenariile identificate implică adesea pretinse tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate, asocierea unui dispozitiv nou la cont sau chiar un presupus atac asupra contului bancar. În unele cazuri, victima este transferată succesiv către mai multe persoane care pretind a reprezenta banca, poliția sau chiar Banca Națională a României, creând aparența unei proceduri oficiale și determinând persoana să acționeze rapid.
Ce nu trebuie făcut în timpul unui astfel de apel
Recomandările Poliției sunt clare și esențiale: 1. Nu comunicați telefonic parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau datele complete ale cardului, inclusiv codul CVV/CVC. 2. Nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu au fost inițiate personal. 3. Nu instalați aplicații de control de la distanță la solicitarea interlocutorului. Aceste reguli sunt valabile și pentru apelurile care par să vină de la bancă. Poliția recomandă verificarea informațiilor prin canalele oficiale ale instituției, nu prin numărul comunicat de apelant.
Tinerii, deși familiarizați cu tehnologia, nu sunt imuni la vishing
Vishingul poate reprezenta o problemă chiar și pentru generațiile tinere, crescute în era digitală. Sergiu Zaharia explică faptul că tinerii, deși pot identifica mai ușor anumite fraude online datorită familiarității cu mediul digital, interacțiunea telefonică directă poate fi o zonă mai puțin familiară. „Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbești mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiți pe zona digitală decât pe partea de interacțiune directă cu omul, așa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing.”