Fenomenul „ghosting”, prin care o persoană dispare brusc din viața partenerului, blocând orice formă de comunicare, devine din ce în ce mai răspândit, afectând chiar și relațiile de lungă durată. Dean, un contractor independent de 37 de ani, povestește cum a ales să pună capăt unei relații de patru ani cu Nicole, cu care locuia împreună și despre care discuta chiar și despre căsătorie. După ce a considerat că discuțiile despre „războaiele dintre genuri” și feminism l-au „poluat” mintea partenerei sale, transformând-o într-o persoană negativă, Dean a decis să o „ghostească”. Într-o zi, în timp ce ea era la muncă, i-a blocat numărul de telefon și conturile de socializare. Spre surprinderea unora, Dean nu a simțit niciun regret, ci doar o ușurare, ca și cum „un obstacol i-a fost ridicat de pe umeri”. El susține că a luat decizia corectă.
Potrivit unui sondaj realizat de Thriving Center of Psychology, 84% dintre mileniali și Gen Z au experimentat la rândul lor ghostingul. Deși acest comportament este frecvent acceptat în fazele incipiente ale cunoașterii sau pentru a încheia relații pasagere, este mult mai neobișnuit în cazul relațiilor de ani de zile. Recent, publicația Vogue UK a semnalat tendința „iubitului dispărut”, unde partenerele rămân șocate în fața dispariției bruște a iubiților, adesea după perioade în care relația părea să meargă bine. Această situație a determinat chiar și platforme de dating, precum Dating.com, să anunțe angajarea unui „chief breakup officer” pentru a facilita despărțirile.
Ghostingul este, desigur, mai ușor de aplicat atunci când interacționezi cu necunoscuți sau cu persoane pe care știi că nu le vei mai întâlni. Când cunoști pe cineva offline, există o responsabilitate mai mare, însă se pare că și această normă se erodează. Pe forumuri precum r/ghosting, poveștile despre relații de lungă durată încheiate prin dispariția completă a unuia dintre parteneri devin alarmant de frecvente. Utilizatorii caută să înțeleagă psihologia din spatele unor astfel de gesturi bruște și aparent crude.
Sumi, un bărbat de 36 de ani din San Francisco, a decis să își încheie o relație de 18 luni prin ghosting. De asemenea, în rândul generației Gen Z, încetarea bruscă a comunicării, fie ea romantică sau nu, fără nicio explicație, este tot mai pronunțată. Un studiu realizat de Talker Research indică faptul că 60% dintre tinerii Gen Z sunt mai predispuși să întrerupă contactul cu membrii familiei sau cu persoanele dragi, comparativ cu generațiile mai în vârstă. Aceștia tind să estetizeze despărțirea, transformând durerea în conținut social, prin trenduri virale pe TikTok, unde pretind că sunt complet indiferenți față de foștii parteneri, prieteni sau chiar membri ai familiei, ca o modalitate de a-și stabili granițe mai clare.
Potrivit lui Liesel Sharabi, profesor asociat de comunicare la Arizona State University, generația Gen Z a crescut cu aplicațiile de dating și rețelele sociale, ceea ce poate face ca ghostingul să pară o parte normală a experienței de dating, chiar dacă este dureros. Ea subliniază că digitalizarea a făcut ghostingul „mai ușor și potențial mai acceptabil social”, în ciuda consecințelor negative. „Riscăm să pierdem umanitatea și decența pe care am vrea să le primim atunci când încheiem o relație.”
Există și cazuri în care ghostingul este o strategie de supraviețuire. Becca Hansel, o terapeută din Los Angeles, explică faptul că, pe lângă imaturitatea emoțională, ghostingul poate fi o strategie a sistemului nervos, în special pentru persoanele cu tipare de atașament evitant sau dezorganizat, unde proximitatea emoțională sau conflictul pot deveni amenințătoare. În unele situații, ghostingul este o metodă de a scăpa dintr-o situație abuzivă. Ashley, o reprezentantă de vânzări din Seattle, a ales să își „ghostească” partenerul după patru ani de relație, atunci când acesta a început să consume alcool în exces și a devenit abuziv emoțional. Deși acum crede că persoanele „ghostuite” merită o explicație, ea nu i-a oferit-o niciodată fostului iubit, iar gestul ei îi bântuie amintirea, mai ales după ce a aflat că acesta a avut o legătură cu cea mai bună prietenă a ei, ca o formă de răzbunare.