România are, în sfârșit, un campion mondial: Bursa de Valori București (BVB), cea mai performantă din lume de la începutul anului și în ultimele 12 luni. Cu un avans de 49% de la începutul anului și de 82% în ultimele 12 luni, indicele BET a devenit liderul mondial în evoluție, susținut de sectoarele bancar și energetic, de un val de noi investitori și de o lichiditate aproape dublată. Această performanță are loc într-un an în care corecția globală a ocolit în mod surprinzător structura pieței românești.
Bursa de Valori București a devenit cea mai performantă piață de capital din lume, atât de la începutul anului, cu un avans al indicelui BET de aproape 50%, cât și în ultimele 12 luni, cu un plus de 82%, conform unei analize realizate de ZF pe aproape 100 de burse. Singurele piețe cu randamente nominale mai mari sunt câteva burse africane și cea din Venezuela, însă acestea nu au fost luate în calcul în analiza ZF din cauza inflației extrem de ridicate sau a hiperinflației care golește cifrele de sens.
De exemplu, indicele IBC de la Caracas afișează un avans de 870% în ultimul an, dar această creștere este artificială: inflația anuală din Venezuela depășește 500%, iar bolivarul s-a depreciat semnificativ față de dolar. Acțiunile cresc nominal doar pentru că moneda în care sunt exprimate se prăbușește. Același fenomen, la o scară mai mică, distorsionează randamentele din Ghana, Nigeria și Zimbabwe, piețe mici și cu lichiditate redusă.
**Ciudate sunt căile capitalismului**
Chiar și în fața unui guvern fără puteri depline de la 5 mai, cu recesiunea la orizont și cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, bursa de la București a demonstrat reziliență și a urcat la noi maxime istorice. Capitalizarea pieței a depășit 710 miliarde de lei la finalul lunii iulie, față de 523 miliarde de lei în decembrie 2025. Alexandru Dobre, director general adjunct al TradeVille, subliniază: „România conduce Europa într-un an în care piețele dezvoltate au cochetat cu corecția. Rezultatul este unul pe care piața locală nu l-a mai avut: cu un avans de aproape 49% de la începutul anului și de circa 82% pe ultimele douăsprezece luni, BET este primul indice din Europa pe ambele orizonturi de timp.“
Mediana celor 92 de piețe analizate este de aproximativ 9% de la începutul anului, ceea ce înseamnă că performanța Bucureștiului este de peste cinci ori mai mare. „Contrastul cu piețele dezvoltate este ceea ce face performanța cu adevărat neobișnuită. În ultima lună, în timp ce BET a câștigat aproape 14%, NASDAQ 100 a pierdut circa 10%, Nikkei 225 peste 12%, bursa din Taiwan peste 13%, iar KOSPI, cea mai bună piață a lumii până în mai, s-a prăbușit cu peste 30%“, adaugă Dobre.
Bursa de la Seul, vedeta ultimului an și jumătate, a cedat locul întâi Bucureștiului după un iulie negativ. Pe 28 și 29 iulie, KOSPI a declanșat mecanismul de suspendare a tranzacțiilor, o premieră în istoria bursei sud-coreene, pe fondul temerilor că producătorii chinezi de memorii vor eroda poziția Samsung și SK Hynix.
Sorin Cristian Niță, lector universitar doctor la FABIZ din cadrul Academiei de Studii Economice, explică performanța: „Este o performanță care depășește confortabil orice bursă europeană dezvoltată și pune România, cel puțin temporar, în compania unor piețe emergente aflate în pline recuperări spectaculoase. Explicația nu ține de un miracol economic, ci de o combinație de factori: BET pornea de la un nivel relativ scăzut față de potențialul companiilor listate, apetitul investitorilor pentru piețe emergente subevaluate a crescut, iar câteva titluri grele din energie și bănci au dus indicele în sus.“ El atrage însă atenția: „Comparația cu bursa nu înseamnă însă automat o economie mai sănătoasă – free float-ul e mic, indicele e concentrat pe puține sectoare, iar câștigul este nominal, nu ajustat cu inflația locală. Cu alte cuvinte, investitorul de la bursă câștigă real; salariatul mediu simte altceva.“
**Oportunitatea Listărilor**
Sorin Niță subliniază că „O bursă atractivă este ocazia ideală pentru mai multe listări – de companii de stat sau private – cât timp apetitul investitorilor este ridicat. Dincolo de cifre, momentul este foarte important, deoarece ferestrele de piață favorabile nu țin veșnic.“ Dacă România ratează acest interval, „riscă să rămână cu un titlu de presă frumos și cu o piață de capital la fel de subdezvoltată ca înainte.“
Motivul corecției globale, în opinia lui Dobre, este cumulativ: tensiuni comerciale, conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins petrolul peste 90 de dolari pe baril, și, mai ales, reevaluarea brutală a cheltuielilor de capital în infrastructura de inteligență artificială, care a lovit în plin producătorii de semiconductori. Aici intervine un element pe care investitorii îl subestimează adesea: compoziția indicelui BET. „Sectorul bancar reprezintă circa 26% din indice, iar energia, utilitățile și petrolul și gazele cumulează o pondere comparabilă. Practic, expunerea la ciclul semiconductorilor este nulă“, explică oficialul TradeVille.
Companiile cu flux de numerar predictibil, active reglementate și băncile care beneficiază de dobânzi încă înalte au funcționat ca un amortizor. Al doilea motor este intern. Numărul investitorilor a ajuns la peste 285.000 la finalul lui 2025, cu 26% mai mult decât în 2024, iar BVB estimează 350.000-400.000 de conturi la finalul acestui an. Această bază de investitori a produs efectul care lipsea: lichiditatea. Valoarea zilnică tranzacționată pe piața principală s-a apropiat de 120 de milioane de lei, aproape o dublare față de anul trecut“, spune Dobre. Listările Cris-Tim și Electro-Alfa, cu suprasubscrieri de zeci de ori pe tranșele de retail, au alimentat direct această dinamică. La nivelul companiilor din BET, Romgaz a urcat cu 81% de la începutul anului, Electrica cu 88%, Banca Transilvania cu 40%, iar OMV Petrom cu 25%.
**Prudență și Perspective**
Există însă și voci care recomandă prudență. Într-un raport din 27 iulie, economiștii UniCredit notează că avansul pieței românești a fost alimentat de fluxuri locale, inclusiv de la fondurile de pensii, dar că „având în vedere riscurile din mediul politic și macroeconomic, piața de acțiuni românească pare scumpă“, cu multipli de evaluare comparabili cu cei ai bursei din Praga. Banca italiană avertizează că riscurile fiscale ar putea majora prima de risc de țară, chiar dacă marile companii energetice ar urma să beneficieze de intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, așteptată după 2027. Nici randamentul dividendelor nu mai este ce a fost: „după aprecierea de preț din 2025 și 2026, randamentul mediu brut estimat pentru companiile din BET a coborât spre 3%, de la aproape 4% anul trecut.“
Tocmai de aceea, momentul cere mai mult decât aplauze. Lumina reflectoarelor internaționale nu a fost niciodată mai puternică asupra Bucureștiului, iar o performanță de acest calibru este cel mai bun material de promovare pe care România l-a avut vreodată în fața investitorilor străini. Miza: MSCI menține România în categoria piețelor de frontieră, singurul criteriu neîndeplinit fiind lichiditatea, exact indicatorul pe care creșterea din acest an îl mișcă. „Cu Grecia care iese din universul emergent MSCI în 2027 și cu un calendar de listări de pachete din companii de stat, România are pentru prima dată o traiectorie credibilă spre statutul de piață emergentă și la MSCI – cu precizarea că acest tip de promovare cere ani de lichiditate susținută, nu un singur an bun“, spune Alexandru Dobre.
O promovare la statutul de piață emergentă ar aduce automat miliarde de euro de la fondurile pasive globale, ar ieftini finanțarea companiilor românești, ar încuraja noi listări – private și de stat – și ar reduce dependența economiei de creditul bancar și de banii europeni. Mai multe companii pe bursă înseamnă capital pentru investiții, locuri de muncă și taxe plătite acasă.