România se află într-o situație economică delicată, marcată de două deficite gemene (bugetar și de cont curent) și o datorie publică în creștere, care au devenit nesustenabile. În acest context, agenția de rating Fitch a propus o soluție radicală: adoptarea euro. Această măsură ar impune o disciplină fiscală fără precedent asupra țării. O altă alternativă viabilă pentru ieșirea din impas și evitarea unei crize financiare ar fi emiterea de TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities) – titluri de stat indexate la inflație, un instrument financiar deja consacrat pe o piață europeană ce depășește 1.000 de miliarde de euro, cu emitenți importanți precum Franța, Germania, Marea Britanie, Italia și Spania.
Deși datoria publică a României, raportată la PIB, se numără printre cele mai mari din UE, problema principală nu este nivelul în sine, ci modul în care a fost acumulată. O monedă este sustenabilă dacă se bazează pe taxele viitoare, iar existența deficitelor nu este în sine o problemă, ci tipul, corelația dintre ele și nivelul lor în raport cu creșterea economică și rata de economisire. Deși Fitch Ratings a prezentat un raport critic, România nu a atins încă limita critică, dar necesită urgent soluții.
Adevărata provocare rezidă în excesele bugetare – venituri prea mici și cheltuieli prea mari – precum și într-un model de creștere economică depășit. Acesta nu mai poate fi susținut de convergența cu piața unică europeană, de globalizare, de investițiile străine, de creditarea de consum sau de datoria publică. Este imperativă găsirea unui nou model de creștere.
Prima soluție, susținută de Fitch și președintele Nicușor Dan, este trecerea la euro. Acest proces ar necesita acordul Comisiei Europene și al Băncii Centrale Europene, dar nu ar rezolva problema modelului de creștere economică, ci doar pe cea a deficitelor. Disciplina fiscală ar crește, însă riscăm să rămânem în urmă economic, poate chiar mai mult decât în prezent.
Problemele impuse de Fitch Ratings, menite să evite o retrogradare în toamnă, vizează rezolvarea deficitelor și a datoriei publice nesustenabile. Datoria publică este în proporție de jumătate denominată în valută (euro și dolari), ceea ce, în cazul unei crize financiare – eveniment prezis de Adrian Codorlășu, președinte CFA România – ar putea atrage și o depreciere a cursului de schimb. România trebuie să se reinventeze, mai ales că fondurile europene vor fi limitate, iar în următorii doi ani țara se va baza predominant pe programul SAFE.
„În afara trecerii la euro, care ar dura circa 10-15 ani, cu toate aprobările de la Uniunea Europeană, România ar avea și șansa emisiunilor de TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities), titluri de stat care oferă securitate în fața inflației și care sunt practicate de state ca Franța, Italia, Spania, Marea Britanie și Germania”, explică Codorlășu.
TIPS sunt obligațiuni guvernamentale indexate la inflație, concepute să protejeze investitorul de pierderea puterii de cumpărare prin ajustarea principalului în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum. De exemplu, la o valoare nominală inițială de 1.000 de dolari, cu un randament pe cupon de 2% pe an și o inflație de 5%, principalul ajustat cu inflația devine aproximativ 1.050 de dolari. Cuponul se calculează apoi asupra principalului ajustat: 1.050 x 2% = 21 de dolari, față de 20 de dolari inițial. La scadență, investitorul primește valoarea principalului ajustat pentru inflație sau, în cazul TIPS SUA, cel puțin principalul nominal inițial, dacă ajustările au fost negative. Astfel, TIPS oferă o protecție directă împotriva inflației și ar putea atrage încrederea investitorilor străini, indiferent de celelalte condiții macroeconomice.
Piața europeană a obligațiunilor indexate la inflație este bine dezvoltată, însă nu există un instrument unic echivalent cu TIPS americane. Există piețe naționale de „inflation-linked government bonds”, cele mai importante fiind în Franța, Italia și Marea Britanie. Conform lui Codorlășu, chiar dacă SUA reprezintă modelul de referință, piața europeană a TIPS depășește 1.000 de miliarde de euro.
„Soluții trebuie găsite pentru că orice deviație în jos a deficitului bugetar va atrage retrogradarea. Să sperăm că și celelalte agenții de rating vor fi la fel de îngăduitoare ca Fitch”, a declarat Adrian Codorlășu.