Guvernul României a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, ca urmare a secetei extreme și a scăderii drastice a debitului Dunării. Această situație a condus la o reducere a producției de energie electrică și pune în pericol funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Măsura nu implică, în mod automat, restricții sau pene de curent, dar permite autorităților să mobilizeze resurse suplimentare, să efectueze lucrări de urgență și să accelereze integrarea unor noi capacități de producție în sistem.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că starea de alertă va fi valabilă pe parcursul lunii august. Debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, sub nivelul normal de peste 4.000 de metri cubi pe secundă în această perioadă. Prognozele indică o posibilă scădere suplimentară spre 1.500 de metri cubi pe secundă, nivel critic pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, care își asigură apa necesară răcirii instalațiilor.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pentru protejarea pompelor și echipamentelor, în timp ce Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național atâta timp cât parametrii hidrologici o permit. Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru o lucrare temporară în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche, având ca scop redistribuirea apei către Dunărea Veche pentru a menține nivelul necesar funcționării sigure a centralei nucleare.
Starea de alertă este un regim administrativ temporar, instituit pentru a gestiona situații de urgență prin răspunsuri mai puternice și coordonate. Această măsură, valabilă cel mult 30 de zile și prelungibilă, nu presupune restricționarea circulației sau obligativitatea raționalizării energiei electrice, decizii care ar trebui luate separat și justificate.
Autoritățile au solicitat tuturor producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă, utilizând centrale pe gaze, cărbune, producție eoliană și fotovoltaică, precum și sisteme de stocare. De asemenea, sunt accelerate autorizările pentru capacitățile noi finalizate, estimându-se un câștig de 100-200 MW pe termen foarte scurt.
Orele critice pentru sistemul energetic sunt 20:00-23:00, perioadă în care producția fotovoltaică scade, iar consumul populației și al industriei rămâne ridicat. România se confruntă cu un necesar de import de aproximativ 1.700 MW în aceste ore. Chiar și cu Unitatea 2 funcțională, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW, deși rețeaua națională are o capacitate de schimb transfrontalier de circa 4.000 MW.
Premierul a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă voluntar consumul de energie în orele de seară. Măsurile includ amânarea utilizării aparatelor electrocasnice mari după ora 23:00 și evitarea utilizării simultane a acestora. Pentru industrie, se discută decalarea unor procese de producție în afara orelor de vârf.
Guvernul încearcă să obțină și sprijin energetic din partea Ucrainei pentru orele de seară. Premierul Bolojan a discutat cu vicepremierul ucrainean despre posibilitatea livrării de energie din centralele nucleare ucrainene.
Starea de alertă nu modifică automat prețurile din contractele consumatorilor casnici. Totuși, pe piața angro, reducerea producției nucleare și hidro poate duce la creșteri de prețuri, resimțite pe termen lung de către furnizori și, implicit, de către consumatori.
Situația actuală scoate la iveală vulnerabilități structurale ale sistemului energetic românesc, precum dependența de surse de apă comune pentru hidrocentrale și centrale nucleare, și necesitatea investițiilor în stocarea energiei și capacități flexibile.