Banca Centrală a Canadei a lăsat ratele dobânzii neschimbate la 2.25%, adoptând un ton mai constructiv cu privire la perspectivele economice pe termen scurt și prognozând o revenire rapidă în al doilea trimestru. Inflația rămâne principala sursă de incertitudine, deși eliminarea referințelor la posibile creșteri „consecutive” ale ratelor sugerează că factorii de decizie devin mai confortabili cu ideea că presiunile asupra prețurilor determinate de energie nu se răspândesc pe scară largă. Datele săptămânale au susținut în mare măsură prognoza Băncii, cu puncte forte în sectoarele manufacturier, al comerțului cu ridicata și al vânzărilor de locuințe, indicând o economie care își recapătă treptat avântul.
**Performanțe în America de Nord**
Tensiunile din Orientul Mijlociu au continuat să escaladeze săptămâna aceasta, împingând prețurile WTI (West Texas Intermediate) din nou peste 80 de dolari pe baril. Presiunile inflaționiste s-au temperat mai mult decât se aștepta în iunie. Cu toate acestea, recenta inversare a cursului prețurilor petrolului ridică preocupări cu privire la durabilitatea dinamicii dezinflaționiste. Vânzările cu amănuntul au rămas decent de puternice în iunie, sugerând că cheltuielile de consum au recăpătat un anumit impuls în al doilea trimestru, după o stagnare în primul trimestru.
**Canada – Revenirea Câștigă Credibilitate**
Decizia privind rata dobânzii a Băncii Centrale a Canadei a fost evenimentul principal al săptămânii, însă decizia în sine nu a fost cea mai importantă. Într-adevăr, Banca a lăsat rata overnight neschimbată la 2.25% pentru a șasea ședință consecutivă, așa cum era anticipat universal de piețe. Evoluția mai notabilă a venit din perspectiva economică actualizată a Băncii, care a adoptat un ton mai constructiv cu privire la economie și a sugerat că perioada de stagnare care a afectat creșterea ar putea începe să se diminueze. După două trimestre consecutive de stagnare a creșterii, Banca prognozează acum o revenire a PIB-ului la un ritm anualizat de 2.5% în al doilea trimestru, susținută de exporturi mai puternice, cheltuieli de consum reziliente și semne tentative de stabilizare pe piețele imobiliare. Desigur, oferta excesivă persistă și condițiile pieței muncii sunt descrise în continuare ca fiind slabe. Deși perspectivele generale de creștere rămân neschimbate, datele recente au sporit încrederea factorilor de decizie în faptul că economia se redresează, mai degrabă decât să intre într-o nouă perioadă de slăbiciune. Economia ar putea arăta mai multe semne de vitalitate, dar poziția politică a Băncii rămâne ferm în modul de așteptare și observare. Inflația rămâne principala sursă de incertitudine, cu IPC-ul de bază încă peste 3%, în mare parte din cauza costurilor mai mari la energie, generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Banca continuă să se aștepte ca inflația să se modereze în trimestrele următoare, deși prețurile mai ridicate ale țițeiului de la data limită a prognozei adaugă un risc modest ascendent. Având în vedere publicarea săptămâna viitoare a datelor CPI, vom urmări cu atenție semnele că inflația de bază a atins un vârf și că presiunile asupra prețurilor legate de energie încep să se estompeze. În concluzie, se pare că factorii de decizie devin ceva mai confortabili cu contextul inflaționist. În declarația sa recentă, Banca a renunțat la referința anterioară privind posibilitatea unor creșteri „consecutive” ale ratelor, în cazul în care presiunile inflaționiste s-ar extinde, reflectând încrederea că costurile mai mari ale energiei nu s-au propagat încă în mod semnificativ în inflația de bază. Piețele financiare au interpretat acest lucru ca o confirmare a faptului că Banca rămâne ferm pe poziția de așteptare. Randamentele obligațiunilor au rămas puțin modificate, dolarul canadian a câștigat un cent față de dolarul american, iar prețurile pieței continuă să implice șanse mici de o mișcare de politică până la sfârșitul anului. Amintim că, la începutul conflictului SUA-Iran, piețele au anticipat până la trei creșteri ale ratelor cu un sfert de punct până în decembrie. Datele economice ale săptămânii au susținut în mare măsură evaluarea Băncii. Vânzările din industria prelucrătoare au crescut pentru a patra lună consecutiv cu 1,3% m/m în mai, atingând un record, iar activitatea de comerț cu ridicata a rămas ridicată după mai multe luni de creșteri. Vânzările de locuințe au crescut pentru a treia lună consecutivă în iunie, deși numărul de locuințe începute a fost ceva mai slab, sugerând că redresarea rămâne neuniformă între sectoare. Cu toate acestea, semnalul mai larg din eliberările acestei săptămâni este cel al unei economii care își recapătă treptat avântul după un început dificil de an.
*Marc Ercolao, Economist*
**SUA – Inflația Mai Calmă Atenuează Apelurile pentru o Majorare în Iulie**
În ciuda unei săptămâni relativ aglomerate pe calendarul datelor economice, atenția pieței a rămas concentrată pe tensiunile reînnoite din Orientul Mijlociu. La începutul săptămânii, forțele iraniene au atacat mai multe nave petroliere care tranzitau Strâmtoarea Hormuz, determinând SUA să reia loviturile asupra diverselor ținte militare din Iran și să își reimpună blocada navală. Traficul de cisterne prin pasul vital s-a oprit din nou, împingând prețurile WTI din nou peste 80 de dolari pe baril. Presiunea ascendentă reînnoită asupra prețurilor petrolului a contribuit la temperarea reacției pieței la un raport privind inflația altfel încurajator. IPC-ul de bază a scăzut cu 0,4% m/m în iunie – prima scădere din iunie 2024 și cea mai mare din aprilie 2020 – ducând modificarea pe 12 luni la 3,5%. O scădere bruscă a prețurilor la benzină a fost în mare parte responsabilă pentru declinul din luna precedentă, deși chiar și după eliminarea acestor efecte, au existat numeroase evoluții pozitive. Inflația de bază (core inflation) a fost stabilă pe parcursul lunii, atât bunurile, cât și serviciile fiind puțin modificate. Important este că multe dintre categoriile unde tarifele adăugaseră presiuni asupra prețurilor în ultimul an, inclusiv electrocasnice, bunuri medicale și îmbrăcăminte, au scăzut pe parcursul lunii – sugerând că cea mai rea fază a propagării tarifelor este acum în urmă. De asemenea, încurajator a fost faptul că au existat puține dovezi că prețurile mai mari la energie se propagă în inflația de bază. Dinamica dezinflaționistă a fost consolidată de o cifră slabă a indicelui prețurilor producătorilor, care a ajutat la eliminarea speculațiilor privind o creștere a ratelor Fed la sfârșitul acestei luni. Cu toate acestea, contractele futures Fed sunt încă precizate pentru puțin mai mult de o creștere a ratelor până la sfârșitul anului, deoarece inversarea cursului prețurilor petrolului ridică deja preocupări cu privire la durabilitatea dinamicii dezinflaționiste. Vânzările cu amănuntul pentru luna iunie au oferit o confirmare suplimentară că gospodăriile continuă să ignore efectele prețurilor mai mari la energie. Deși cifra de ansamblu a înregistrat doar un câștig modest, acesta a fost parțial legat de o scădere bruscă a vânzărilor nominale la stațiile de benzină – datorită efectelor prețurilor. Concentrându-ne pe grupul de control, care elimină categoriile volatile, acesta a arătat o creștere mai sănătoasă a cheltuielilor, iar revizuirile pentru luna precedentă au fost puțin mai mari. Acest lucru întărește ideea că cheltuielile de consum au recăpătat un anumit impuls în trimestrul II, după ce au stagnat în trimestrul I. Cu toate acestea, dinamica cheltuielilor rămâne în formă de K, consumatorii cu venituri mici și medii fiind din ce în ce mai sensibili la prețuri și ezitanți în a cheltui pe articole discreționare – un aspect subliniat în raportul „Beige Book” al Fed din această săptămână. Oricine a sperat că președintele Fed, Warsh, va ceda și va oferi îndrumări prospective în timpul primului său discurs în Congres săptămâna aceasta a fost profund dezamăgit. În schimb, Warsh a reiterat angajamentul neclintit al Comitetului de a restabili stabilitatea prețurilor, dar nu a oferit indicii cu privire la următoarea mișcare a Fed. Mai mulți alți factori de decizie au vorbit săptămâna aceasta și, poate, cea mai importantă concluzie este că, deși toți au fost încurajați de cifrele mai scăzute ale inflației din luna precedentă, un singur punct de date nu face o tendință. Vor fi necesare încă câteva luni de scădere a inflației pentru a convinge oficialii că presiunile asupra prețurilor se îndreaptă în direcția corectă. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, așteptările privind creșterile ratelor ar trebui să se diminueze, ducând la o anumită presiune descendentă asupra randamentelor.