Tranziția energetică și costul uman: Marile proiecte regenerabile, o amenințare la drepturile comunităților locale
Investigația despre latura întunecată a tranziției energetice
Un studiu internațional, la care a contribuit ICTA-UAB, relevă că marile corporații energetice utilizează narative despre sustenabilitatea corporativă pentru a legitima proiecte eoliene, solare și hidroelectrice. În realitate, aceste proiecte exclud comunitățile de la beneficii economice și financiare echitabile și ignoră impacturile sociale și de mediu. Cercetarea, publicată în revista științifică Ecological Economics, se concentrează pe grupul italian Enel, unul dintre cei mai mari furnizori de energie la nivel mondial și proprietarul majoritar al companiei spaniole Endesa. Studiul analizează 15 cazuri de conflict social în jurul proiectelor de energie regenerabilă (solar, hidro, eolian și geotermal) în Statele Unite, Mexic, Guatemala, Columbia, Chile, Brazilia, India și Sahara Occidentală. La studiu au participat și cercetători de la Università Ca' Foscari din Veneția, Universitat Ramon Llull și Universitat Oberta de Catalunya din Barcelona, precum și de la School of Oriental and African Studies (SOAS) din Londra.
Narațiunea „Creării de Valoare Comună” sub semnul întrebării
Chiar dacă respectă conceptul corporativ recent introdus de „Creare de Valoare Comună” și îl prezintă ca pe o modalitate de a beneficia atât companiile, cât și populațiile locale, Enel se confruntă în continuare cu comunități locale care îi acuză de încălcarea drepturilor. Autorii studiului susțin că narațiunea corporativă acționează ca o actualizare morală a responsabilității sociale corporative, corporațiile definind unilateral ce înseamnă „valoare” în tranziția energetică, neglijând valorile fundamentale ale comunităților afectate, precum legăturile culturale cu pământul, suveranitatea alimentară, sănătatea și autonomia asupra resurselor naturale.
Greenwashing și social washing la scară globală
Autorii avertizează că practicile de greenwashing și social washing ale Enel nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un model global aplicabil proiectelor de anvergură din domeniul energiei regenerabile. Urgența climatică este folosită pentru a accelera construcția de infrastructură energetică care prioritizează profitul în detrimentul bunăstării teritoriale. Prin urmare, rezultatele pun sub semnul întrebării dorința corporațiilor mari de a respecta cerințele de diligență și standardele privind drepturile omului.
„Tranziția energetică este urgentă, dar nu poate fi construită pe suferința comunităților ale căror valori sunt ignorate. Înțelegerea valorilor locale semnificative este o condiție prealabilă pentru o tranziție cu adevărat justă și sustenabilă pe termen lung. De exemplu, este contradictoriu să furnizezi energie hidroenergetică industriei miniere și să pretinzi că folosești energie verde, când comunitățile afectate au fost înșelate, forțate să se mute și și-au pierdut mijloacele de trai și legăturile comunitare, așa cum s-a întâmplat în Chile”, afirmă Daniela Del Bene, cercetătoare la ICTA-UAB și Universitatea Ca' Foscari din Veneția.
Impacturi multidimensionale și strategii de profit
Mișcările sociale, comunitățile organizate, jurnaliștii și ONG-urile internaționale au expus de mult timp încălcări ale acordurilor și principii fundamentale ale drepturilor omului. Prin analiza contra-raportărilor și interviuri, cercetarea abordează cinci dimensiuni ale impacturilor: de mediu, socioeconomice, legate de sănătate, ontologice și politice. Plângerile includ inundarea rezervațiilor protejate, pierderea biodiversității și evaluări incomplete ale impactului asupra mediului. La acestea se adaugă strămutarea forțată a populațiilor, perturbarea economiilor tradiționale și probleme de sănătate legate de zgomot în zonele cu energie eoliană. De asemenea, comunitățile se confruntă cu stres crescut, compensații economice inadecvate, lipsa informațiilor transparente și respingerea sistematică a valorilor spirituale sau relaționale în teritorii neautonome și zone de conflict.
Impacturi concrete și logica profitului
Impacturile asupra florei și faunei apar în toate cazurile, adesea însoțite de plângeri legate de evaluări ale impactului asupra mediului incomplete sau fragmentate. De exemplu, la barajul hidroenergetic El Quimbo din Columbia, sursele indică faptul că peste 8.000 de hectare au fost inundate, în mare parte în interiorul unei zone protejate, afectând peste 30.000 de persoane. În regiunea braziliană Cumaru, unde se află parcurile eoliene ale companiei, rezidenții au denunțat boli legate de zgomot și chiar cazuri de depresie, alcoolism, migrație și sinucidere, efecte pe care membrii comunității le leagă de pierderea terenurilor și a legăturilor comunitare. O situație similară se regăsește în deșertul Thar din statul indian Rajasthan, unde se construiesc mari ferme solare, în timp ce în Sahara Occidentală au apărut probleme grave legate de statutul acestui teritoriu neautonom.
„Cazurile noastre demonstrează că forma prejudiciului diferă între baraje, parcuri eoliene și parcuri geotermale sau solare, dar logica de bază rămâne aceeași: relațiile comunitare cu teritoriul sunt subordonate logicii profitului”, notează Roberto Cantoni de la Universitatea Ramon Llull. „Discursul responsabilității corporative se schimbă în timp pentru a se adapta preocupărilor presante legate de sustenabilitatea socială a proiectelor de dezvoltare la scară largă. Modul de operare problematic al corporațiilor transnaționale nu se schimbă. Și ideea de «creare de valoare comună» este un exemplu al acestei contradicții”, afirmă Antonio Bontempi, cercetător la ICTA-UAB.
Apel la o guvernanță energetică pluralistă
Publicația solicită guvernelor și instituțiilor să construiască o guvernanță energetică bazată pe valori pluraliste. Pentru a atinge acest obiectiv, autorii propun trecerea de la simpla consultare la o putere reală de decizie comună pentru comunitățile afectate. De asemenea, ei cer evaluări de impact care să recunoască valorile relaționale și spirituale, inclusiv în raport cu speciile non-umane; distribuirea beneficiilor decisă colectiv; și un sprijin puternic pentru sistemele energetice gestionate de comunități.