Douăsprezece organizații neguvernamentale au criticat, printr-o scrisoare deschisă, proiectul de lege a Integrității, trimis în Parlament de Guvernul demis al lui Nicolae Bolojan pentru a fi adoptat în sesiune extraordinară. Aceste organizații, active în apărarea statului de drept, atrag atenția că propunerea legislativă reduce standardele de integritate și contravine angajamentelor internaționale ale României.
Proiectul a fost criticat și de fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, care a explicat în emisiunea OFF The Record de la Mediafax cum propunerea a fost modificată de coaliția PNL – USR – UDMR, după plecarea PSD din Guvern. ONG-urile trag acum un semnal de alarmă, afirmând că, sub pretextul reformelor din PNRR, se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate în România, într-un context marcat de probleme acute de corupție în justiție și administrație publică. Radu Marinescu a dezvăluit că a existat o întâlnire politică a actualei coaliții, fără participarea PSD, în urma căreia declarațiile de avere nu mai urmau să fie publice și conflictul de interese să fie dezincriminat. Guvernul, în viziunea sa, nu mai are capacitatea de a elabora proiecte de lege.
ONG-urile susțin că senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026) care nu respectă angajamentele internaționale ale României, privează cetățenii de instrumente civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept. Au fost identificate opt probleme majore în noul proiect de lege a Integrității, inițiat de PNL și susținut de USR, iar PSD nu și-a exprimat sprijinul.
**1. Eliminarea Declarației Publice de Interese Financiare**
Proiectul inițial al Ministerului Justiției prevedea un mecanism distinct față de declarațiile de avere și interese: declarația de interese financiare. Aceasta urma să fie generată de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin e-DAI, bazată pe informațiile deja declarate, asigurând transparența publică pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie. Informațiile erau prezentate pe segmente și praguri valorice, excluzând datele personale sensibile din versiunea publică. Forma parlamentară elimină complet acest mecanism, stipulând că obligația depunerii declarațiilor de avere și interese „nu atrage publicitatea acestora” și că acestea sunt păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani. Astfel, nu mai există declarația publică de interese financiare sau un mecanism echivalent de transparență diferențiată. Acest proiect reprezintă un regres chiar și față de Decizia Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2025, care stabilea că legiuitorul are o marjă de apreciere pentru reglementarea unei declarații publice de interese financiare pe segmente și praguri valorice pentru persoanele cu funcții de demnitate publică. CCR a reiterat constant în jurisprudența sa că publicitatea declarațiilor de interese este justificată de prevenirea corupției instituționale. Soluția este greu de conciliat cu standardele promovate de GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei), care consideră declarațiile de avere, venituri, pasive și interese, precum și mecanismele de verificare și regimul conflictelor de interese, elemente esențiale ale sistemelor de prevenire a corupției. Proiectul de lege: ignoră soluția constituțională identificată de CCR; elimină soluția elaborată deja de Ministerul Justiției; nu instituie un mecanism alternativ care să concilieze viața privată cu dreptul cetățenilor la informație și la monitorizarea civică; transformă excepția protecției datelor personale într-o secretomanie generală, specifică regimurilor autoritare. Deși Jalonul nr. 431 din PNRR solicită „sistematizarea și codificarea legislației” și „elaborarea și adoptarea unui cod de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor publice”, proiectul de lege desconsideră aceste angajamente europene și orientările CCR, slăbind mecanismele de integritate. Proiectul este prezentat ca îndeplinirea unui angajament PNRR, dar, în realitate, reprezintă opusul acestuia. Analiza realizată de ANI pentru a fundamenta actualizarea legislației, în cadrul proiectului „NIAct”, finanțat din fonduri europene, nu este respectată de proiectul de lege, care prioritizează politicile de subminare a integrității. Proiectul creează un risc serios ca Jalonul 431 să fie considerat îndeplinit formal, prin adoptarea unui act normativ intitulat „lege de consolidare”, fără a realiza o consolidare materială a legislației și eliminând mecanismele de transparență prevăzute în proiectul tehnic inițial. Plățile din Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt condiționate de îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor, nu de mimarea reformei.
**2. Eliminarea Transparenței Electorale**
Candidații la funcțiile elective rămân obligați să depună declarații, dar acestea devin confidențiale. Alegătorii nu mai pot verifica înainte de vot: participațiile în societăți, datoriile și împrumuturile, contractele sau relațiile patrimoniale relevante, interesele ce ar putea afecta exercitarea mandatului, sau dacă veniturile candidaților sunt proporționale cu contribuțiile declarate în campanie. Analizele post-electorale au relevat neconcordanțe privind sursa banilor unor candidați, inclusiv contribuții la campanie din venituri proprii, fără declararea veniturilor corespunzătoare. Lipsa controlului asupra integrității finanțării campaniilor electorale afectează corectitudinea procesului electoral. Simpla depunere confidențială la ANI transformă declarația candidatului dintr-un instrument de informare electorală și monitorizare civică într-un document de control politic.
**3. Eliminarea Declarației privind Bunurile Soțului/Soției fără un Mecanism Alternativ**
În urma Deciziei CCR nr. 297/2025, declarația de avere cuprinde doar drepturile și obligațiile declarantului și ale copiilor minori aflați în întreținere. Curtea a stabilit că declarantul nu poate răspunde penal pentru informații ce aparțin soțului, soției sau copiilor majori aflați în întreținere. Cu toate acestea, există mecanisme substitutive, precum obligativitatea declarării controlului real asupra bunurilor sau declarații separate. Lipsa oricărei soluții legislative încurajează corupția instituțională, crescând riscul ca bunuri, venituri sau participații să fie transferate formal către soț, copii majori, fără a mai apărea în declarația demnitarului.
**4. Eliminarea Mecanismului de Depunere a Declarației de Avere la Începutul și la Finalul Mandatului**
Depunerea unei noi declarații de avere la încetarea mandatului este obligatorie doar dacă există „o modificare a elementelor de activ și/sau de pasiv, cu o valoare mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume, față de cele declarate anterior”. Această prevedere permite demnitarilor cu averi nejustificate să nu mai depună declarații în fals, ci pur și simplu să nu le mai depună deloc, împiedicând ANI să le verifice situația patrimonială. Astfel, nu mai există o imagine patrimonială exactă la intrarea și ieșirea din funcție, comparația între începutul și sfârșitul mandatului devine imposibilă, iar pragul aplicabil obligației de actualizare este confundat cu pragul „diferenței semnificative” pentru evaluarea averii.
**5. Eliminarea Posibilității Practice de Depunere de Sesizări de către Cetățeni și Organizațiile Societății Civile**
Proiectul de lege stipulează că sesizările care nu conțin „fapte concrete” sunt clasate dacă nu sunt completate în 15 zile. Multe sesizări privind averi, incompatibilități sau conflicte de interese provin de la persoane care cunosc situația, dar nu au acces la documentele instituției. Mai mult, pentru a verifica integritatea finanțării politice și electorale, cei interesați ar trebui să aibă acces la date în timp util pentru a identifica posibile probleme de legalitate. Într-un sistem în care declarațiile devin confidențiale, cerința ca petentul să furnizeze fapte concrete devine imposibil de îndeplinit.
**6. Eliminarea Posibilității Anulării Actelor Organelor Colegiale Adoptate în Conflict de Interese**
Proiectul prevede că actul unui organ colegial este nul în cazul identificării unui conflict de interese doar dacă, fără votul persoanei aflate în conflict, majoritatea necesară nu s-ar fi întrunit. Conflictul de interese este redus la aritmetica votului, ignorând faptul că persoana aflată în conflict poate iniția propuneri, influența deliberările, negocia voturi, furniza informații selective sau influența ordinea de zi, chiar dacă votul său nu este decisiv.
**7. Eliminarea de Facto a Interdicției de Trei Ani de a Ocupa Funcții Publice**
Proiectul de lege permite diminuarea interdicției prin procente cumulative de până la 50% și, în anumite cazuri, chiar neaplicarea ei. Se stabilesc criterii precum impactul financiar redus, ignorând gravitatea instituțională a acțiunilor precum favorizarea unei rude sau numirea unei persoane. Neaplicarea interdicției poate lipsi sancțiunea de caracter efectiv și disuasiv.
**8. Eliminarea Capacității Consiliului Național de Integritate de Supraveghere a Agenției Naționale de Integritate**
Art. 35² din proiectul de lege interzice membrilor Consiliului Național de Integritate (CNI) să desfășoare activități legate „direct sau indirect” de atribuțiile lor, sub sancțiunea revocării. Norma nu definește clar noțiunea de activitate, intensitatea legăturii sau existența unui avantaj personal, fiind neconstituțională din cauza lipsei de claritate și previzibilitate. Prin aplicarea unei astfel de interdicții și diminuarea capacității de luare a deciziilor, CNI riscă să fie depersonalizat și instrumentalizat.
**Concluzii și Propuneri ale ONG-urilor**
Proiectul de lege elimină principalul mecanism de transparență publică introdus pentru a concilia protecția vieții private cu necesitatea controlului civic asupra intereselor financiare ale demnitarilor. Confidențialitatea generală a declarațiilor de avere și interese, eliminarea informațiilor despre familie fără un mecanism alternativ, pragul de 10.000 de euro, restrângerea efectelor conflictului de interese, diminuarea sancțiunilor și instrumentalizarea CNI subminează sistemul de la transparență și prevenție. Aceste modificări generează un risc serios de neconformare cu Jalonul 431 din PNRR, cu posibilitatea pierderii a sute de milioane de euro de către România. Modificările propuse sunt incompatibile cu obiectivele asumate prin PNRR, dar și cu standardele europene privind prevenirea corupției (GRECO, OCDE), care acordă un rol central transparenței, declarării intereselor și existenței unor mecanisme efective de verificare și sancționare.
Organizațiile semnatare cer Parlamentului modificări substanțiale ale proiectului de lege, inclusiv:
* Introducerea declarației publice de interese financiare, conform proiectului Ministerului Justiției. * Introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției. * Introducerea obligativității depunerii declarației de avere și de interese la începutul și la finalul mandatului. * Scoaterea prevederilor privind nesancționarea conflictelor de interese ale organelor colegiale. * Scoaterea interdicțiilor neconstituționale privind membrii Consiliului Național de Integritate.
Protestul este semnat de Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, Expert Forum, Asociația Română pentru Transparență | Transparency International Romania, Asociația Pro Democrația, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Societatea Academică din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Funky Citizens.