O transformare globală către o alimentație mai sănătoasă, o agricultură mai eficientă și o reducere semnificativă a risipei alimentare ar putea remodela fundamental ce produc fermierii și cum este utilizată suprafața agricolă până în 2050. Noile modele sugerează că urmarea acestor recomandări ar putea reduce utilizarea terenurilor agricole la nivel mondial cu până la 6% comparativ cu tendințele actuale. În același timp, valoarea totală a producției de carne ar putea scădea cu 42% (630 miliarde USD) față de 2020.
**Mai Puține Turme și Mai Multe Produse Vegetale**
Cele mai mari schimbări ar surveni în producția de animale rumegătoare (bovine, ovine și caprine). Până în 2050, valoarea globală a acestui sector ar putea scădea cu un estimat de 70% (274 miliarde USD), cu aproximativ 400 de milioane de animale rumegătoare mai puțin la nivel mondial față de 2020.
Producția de alimente vegetale ar urma o traiectorie opusă. Valoarea globală combinată a legumelor, fructelor, nucilor și leguminoaselor ar putea crește cu 57% (890 miliarde USD). Leguminoasele includ alimente precum fasolea, mazărea, lintea și năutul. Aceste culturi sunt surse importante de proteine și fibre și necesită, în general, mai puține resurse pentru producție decât multe alimente de origine animală.
Aceste constatări provin dintr-o analiză publicată în revista Nature de către cercetători de la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), Universitatea Cornell și 10 echipe de modelare. Cercetătorii au examinat ce s-ar putea întâmpla dacă lumea ar urma o transformare a sistemului alimentar similară cu cea propusă de Comisia EAT-Lancet din 2025.
**Beneficii Potențiale pentru Sănătate și Climă**
Raportul Comisiei EAT-Lancet din 2025 a concluzionat că o tranziție globală către diete sănătoase ar putea preveni 15 milioane de decese premature în fiecare an. Cercetări anterioare au estimat, de asemenea, că sistemul alimentar global generează costuri ascunse anuale de 10-20 trilioane USD. Aceste costuri includ cheltuieli medicale, daune de mediu, productivitate pierdută și alte consecințe care nu sunt reflectate în prețul pe care consumatorii îl plătesc pentru alimente. Majoritatea povarei estimate a fost legată de dietele nesănătoase.
Noul model indică faptul că transformarea recomandată ar putea, de asemenea, reduce drastic emisiile nete de CO2 legate de agricultură, provenite din schimbarea utilizării terenurilor. Până în 2050, aceste emisii ar putea fi cu 85% mai mici decât în 2020. Schimbarea utilizării terenurilor include activități precum defrișarea pădurilor, conversia pășunilor sau drenarea zonelor umede pentru a crea terenuri agricole. Aceste schimbări pot elibera cantități mari de carbon stocat în atmosferă. Emisiile nete iau în considerare atât carbonul eliberat, cât și carbonul absorbit prin schimbările în utilizarea terenurilor.
**O Disruptie Majoră pentru Fermieri**
Dr. Matt Gibson, autor principal, care a început lucrarea la Universitatea Cornell înainte de a se alătura London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), a declarat: „Transformarea sistemelor alimentare ar oferi beneficii potențiale enorme pentru sănătatea și mediul nostru, dar, așa cum arată rezultatele noastre, ar duce și la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viețile a milioane de fermieri și producători de alimente. Mai degrabă decât să folosim aceste rezultate ca scuză pentru inacțiune, este crucial ca guvernele să facă față provocării și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei. Aceasta înseamnă confruntarea cu grupuri puternice care profită de pe urma status quo-ului și a unui sistem alimentar global care, în prezent, îi dezavantajează atât pe cei care ne produc hrana, cât și pe cei care ar trebui să fie hrăniți de ea."
Constatările sugerează că tranziția nu ar fi doar o inițiativă de mediu sau de sănătate publică. Ar crea, de asemenea, schimbări economice majore, unele industrii agricole contractându-se, în timp ce altele s-ar extinde.
Daniel Mason-D’Croz, co-autor al studiului de la Universitatea Cornell, a declarat: „Ar trebui să considerăm aceste scenarii nu ca pe o prognoză a ceea ce se va întâmpla, ci ca pe un ghid util incipient al locurilor unde pot apărea provocări și oportunități. Ce sectoare ar trebui să se contracte și care ar trebui să se extindă. O transformare de această magnitudine nu poate începe în 2050. Modelarea predictivă, așa cum este evidențiată în acest studiu, este un instrument valoros pentru a informa acțiunile de astăzi în vederea unor sisteme alimentare mai sustenabile, sănătoase și juste pentru mâine."
Modelarea predictivă este utilizată pentru a explora viitoruri posibile, mai degrabă decât pentru a prezice un singur rezultat exact. Testând diferite ipoteze, cercetătorii pot identifica unde pot apărea perturbări economice, provocări de reglementare și noi oportunități.
**Efecte Inegale în Lume**
Efectele economice ar varia substanțial între țări și regiuni. În Statele Unite, valoarea totală a producției agricole ar putea scădea cu 21% (76 miliarde USD) până în 2050, comparativ cu 2020. Cu toate acestea, valoarea producției agricole din SUA ar putea crește cu 20% (40 miliarde USD), în timp ce valoarea producției de carne ar putea scădea cu 73% (116 miliarde USD).
India ar putea experimenta un rezultat foarte diferit. Valoarea totală a producției sale agricole ar putea crește cu 46% (198 miliarde USD). Valoarea producției agricole ar putea crește cu 65% (208 miliarde USD), în timp ce valoarea producției de carne ar scădea cu un modest comparativ 8% (10 miliarde USD). Europa ar putea înregistra o scădere a valorii totale a producției agricole cu 35% (190 miliarde USD). Valoarea producției agricole din Europa ar putea scădea cu 8% (22 miliarde USD), în timp ce valoarea producției de carne ar scădea cu 66% (168 miliarde USD).
Aceste diferențe regionale reflectă variații în sistemele agricole, dietele actuale, costurile de producție, disponibilitatea terenurilor, comerțul și tipurile de alimente pe care le produce fiecare regiune.
**Schimbarea Dietelor nu ar fi Simplă**
Cercetătorii au presupus o schimbare a preferințelor consumatorilor, lipsită de costuri, către diete sănătoase (adică, oamenii își schimbă comportamentul pentru a solicita diete mai sănătoase). Cu alte cuvinte, modelele au presupus că consumatorii și-ar schimba voluntar obiceiurile alimentare, fără a lua în considerare barierele financiare, culturale sau practice care ar putea face o astfel de tranziție dificilă. În realitate, alimentele sănătoase s-ar putea să nu fie la fel de accesibile sau accesibile financiar peste tot. Alegerile dietetice sunt, de asemenea, influențate de tradițiile locale, preferințele personale, venituri, disponibilitatea alimentelor și atitudini culturale mai largi.
Cercetătorii au subliniat că scenariile reprezintă doar o selecție dintre multe viitoruri posibile. Vor fi necesare studii suplimentare pentru a explora alte căi, inclusiv transformări bazate pe diferite alegeri politice, condiții economice și modele de comportament al consumatorilor. Autorii susțin că deciziile politice îndrăznețe luate acum ar putea ajuta la protejarea producătorilor și consumatorilor vulnerabili de alimente, în timp ce agricultura se îndreaptă spre diete mai sănătoase și mai sustenabile. Fără o planificare atentă, beneficiile tranziției ar putea fi însoțite de perturbări economice severe pentru comunitățile care depind în mare măsură de sectorul de creștere a animalelor și alte sectoare care se preconizează a se contracta.