Ministerul Finanțelor a emis un comunicat de presă în care explică de ce datele Eurostat relevă un deficit bugetar mai mare decât cel utilizat în România. Explicația se referă la metoda de calcul, care este complet diferită. Cu toate acestea, dacă s-ar folosi metoda de calcul a EUROSTAT, s-ar observa aceeași scădere a deficitului în dinamică, conform sursei citate.
Metodologia de calcul și datele Eurostat
Indicatorul de 9,2% din PIB pentru trimestrul II 2026, publicat de Eurostat, reprezintă deficitul trimestrial ajustat sezonier, raportat la PIB-ul trimestrului ajustat sezonier. Acesta este publicat de oficiul de statistică al Uniunii Europene pe baza datelor calculate de Institutul Național de Statistică. Valorile publicate de Eurostat pe același indicator au fost: 9,6% în trimestrul III 2024, 9,9% în trimestrul IV 2024, 9,2% în trimestrul I 2025, 7,7% în trimestrul II 2025, 7,1% în trimestrul III 2025, 7,3% în trimestrul IV 2025, 5,5% în trimestrul I 2026 și 9,2% în trimestrul II 2026, transmite MF.
Performanța României în context european
Deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%. România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, dar continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din UE. Datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie cuprind rezultatele definitive ale anului 2025, validate în cadrul notificării privind procedura de deficit excesiv, și date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre ale anului 2026, care pot suferi modificări la publicările ulterioare.
Confirmarea reducerii deficitului bugetar
Datele confirmă reducerea deficitului bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025. Noua valoare reprezintă o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% comunicat de Eurostat în aprilie 2026 și confirmă amploarea efortului de consolidare fiscală realizat pe parcursul anului trecut. Cu o reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB, România a înregistrat, alături de Malta, cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din Uniunea Europeană în 2025, într-un context în care deficitul agregat al UE s-a menținut la 3,1% din PIB.
Cauzele reducerii deficitului
Rezultatul reflectă în principal creșterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB (de la 34,0% în 2024 la 35,6% în 2025), pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și al îmbunătățirii colectării, precum și temperarea creșterii cheltuielilor publice de funcționare, în paralel cu protejarea investițiilor, în special a proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR.
Dezechilibre persistente și perspective
În același timp, datele evidențiază dimensiunea dezechilibrelor care trebuie în continuare corectate. România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, fiind urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). La nivelul Uniunii Europene, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB. Rezultatele confirmă că procesul de consolidare fiscală produce efecte, dar și că ajustarea trebuie continuată. Reducerea deficitului nu este un obiectiv în sine, ci o condiție pentru stabilitatea financiară a României, diminuarea costurilor de finanțare și recâștigarea spațiului bugetar necesar investițiilor și dezvoltării economice.
Estimări ale agențiilor de rating și metodologii de calcul
Agențiile internaționale de rating estimează pentru anul 2026 deficite apropiate de obiectivul României: Moody’s – 5,8% din PIB, Fitch – 5,9% din PIB și S&P – 6,25% din PIB. Moody’s și Fitch se situează sub ținta de deficit de 6% din PIB asumată de Guvern în metodologia ESA, în timp ce prognoza S&P este ușor peste acest nivel.
Datele Eurostat sunt diferite de execuția bugetului general consolidat în metodologia națională cash. Pentru 2026, datele ESA trimestriale sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările următoare. Execuția bugetului general consolidat, conform metodologiei naționale, a prezentat la finele trimestrului I 2026 un deficit de 1,03% din PIB-ul anual, la șase luni un deficit de 2,0%, iar la nouă luni de 3,82% din PIB, evoluție compatibilă cu ținta de 6,2% din PIB stabilită pentru 2026, în condițiile menținerii disciplinei bugetare în trimestrul IV al anului.
Analiza indicatorului Eurostat pentru trimestrul II 2026
Indicatorul de 9,2% din PIB pentru trimestrul II 2026, publicat de Eurostat, este deficitul trimestrial ajustat sezonier. Pe seria ajustată sezonier, media primului semestru 2026, de 7,35%, este inferioară mediei primului semestru 2025 (8,45%) și mediilor anuale din 2024 și 2025. Trimestrul I 2026 reflectă cea mai scăzută valoare din serie. Evoluția deficitului este dată de dinamica seriei complete a indicatorului, nu de compararea a două trimestre selectate. Raportul deficit/PIB este influențat de evoluția economiei, respectiv faptul că o încetinire a creșterii PIB-ului nominal majorează raportul fără ca deficitul nominal să crească.
Ajustarea sezonieră și fluctuațiile trimestriale
Pe ansamblu, seria ajustată sezonier arată un ritm de creștere al deficitului mai redus în 2026 decât în fiecare dintre ultimii doi ani. Variația indicatorului ajustat sezonier între trimestrul I și trimestrul II 2026 reflectă fluxuri cu caracter neregulat, pe care ajustarea sezonieră le păstrează în cifră. Datele trimestriale sunt provizorii și sunt revizuite la fiecare publicare. Diferența dintre indicatorii celor două trimestre reflectă în principal particularitățile calendarului investițiilor și al plăților bugetare și nu indică o accelerare structurală a cheltuielilor publice.
Semnificația cifrei de 9,2% pentru trimestrul II 2026
Cifra aferentă trimestrului II 2026 (9,2%) nu reprezintă deficitul cumulat la nivelul primului semestru și nici deficitul estimat pentru întregul an 2026. Evoluția indicatorului de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II evidențiază o creștere a deficitului trimestrial, care se analizează în contextul evoluției finanțelor publice pe ansamblul anului, fără a fi extrapolată automat asupra rezultatului bugetar anual.
Seria neajustată sezonier și deficitul cumulat
Pe seria neajustată sezonier, publicată de Eurostat, trimestrele se compară cu același trimestru al anului anterior, iar cumulatul se calculează în lei și se raportează la PIB-ul anual. Pe seria neajustată, procentele trimestriale nu se însumează și nu se mediază, întrucât trimestrele au ponderi diferite în PIB-ul anual. Deficitul semestrului s-a redus de la 3,7% din PIB în 2024 și 3,6% în 2025 la 3,4% în 2026. Astfel, pe seria brută, deficitul primului semestru este mai mic decât în fiecare dintre ultimii doi ani, iar diferența dintre cele două trimestre din 2026 ține de calendarul execuției, nu de o schimbare de tendință.
Investiții și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
Creșterea de la 7,4% la 7,8% între cele două trimestre reflectă calendarul activității economice și bugetare: trimestrul II aferent anului 2026 concentrează execuția investițiilor publice — plățile de investiții din execuția bugetară au totalizat 38,3 miliarde lei, față de 21,7 miliarde lei în trimestrul I – și plățile aferente închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ale cărui jaloane și ținte trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, la care se adaugă fluxurile cu caracter neregulat.
Provocări și concluzii
Anul 2026 este unul atipic în ceea ce privește investițiile publice, o parte din cheltuielile care, în mod obișnuit, se realizau spre finalul anului, fiind efectuate mai devreme în primul semestru. Acest lucru a pus presiune asupra deficitului din Trimestrul II și explică evoluția indicatorilor trimestriali publicați de Eurostat. Seriile trimestriale publicate de Eurostat sunt statistici din sistemul conturilor naționale, descriind poziția administrației publice în raport cu economia fiecărui trimestru, nefiind indicatori ai execuției bugetare; datele pentru anul 2026 au caracter provizoriu și pot fi revizuite.
Evaluarea poziției fiscale în metodologia europeană se realizează pe ansamblul anului, pe date validate, nu provizorii. Deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 miliarde lei, 2,0% din PIB, cu 28,8 miliarde lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul ESA urmărește recunoașterea economică a veniturilor și cheltuielilor și include ajustări privind creanțele, obligațiile, operațiunile financiare, dobânzile, fondurile europene și entitățile clasificate în sectorul administrației publice.
Diferența dintre metodologii și impactul datoriilor
Obligațiile înregistrate și neachitate fac parte din această diferență, dar reprezintă doar una dintre componente. În ceea ce privește investițiile, valoarea lucrărilor înregistrate pe accrual în primul semestru este de același ordin de mărime cu plățile de investiții din execuția cash. Metodologiile au, totodată, perioade de referință diferite. Execuția cash acoperă încasările și plățile dintre 1 ianuarie și 31 decembrie. În metodologia europeană, impozitele încasate într-o lună sunt atribuite lunii anterioare, astfel încât fiecare trimestru include încasările primei luni a trimestrului următor. Prin urmare, compararea trimestru cu trimestru a deficitului cash cu cel ESA pune față în față perioade diferite, fără a oferi o imagine completă a execuției bugetare.
Responsabilitatea fiscală și concluzii
Ministerul Finanțelor tratează cu responsabilitate evoluția deficitului ESA și necesitatea continuării consolidării fiscal-bugetare. Reducerea deficitului cash cu 28,8 miliarde lei față de primul semestru al anului trecut este reală și reflectă temperarea cheltuielilor curente și creșterea colectării. O parte din această îmbunătățire provine însă din încasări de fonduri europene, neutre în metodologia ESA, și din gestionarea calendarului plăților, care în ESA se reflectă în obligațiile înregistrate. Ameliorarea în termeni ESA este graduală, iar evoluția fiscală trebuie evaluată și prin metodologia europeană, pe baza căreia se desfășoară procedura de deficit excesiv.
Situația datoriei publice și a dobânzilor
România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB (149,7 miliarde lei), cel mai ridicat din Uniunea Europeană, față de o medie de 3,1% în UE și 3,0% în zona euro. Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, de la 48,3% în 2022, o creștere de peste zece puncte procentuale în trei ani, al cărei cost se vede direct în buget — cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,4 miliarde lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Procedura de deficit excesiv și consolidarea fiscală
România se află în procedura de deficit excesiv din 2020. Acumularea de dezechilibre majore în mai mulți ani impune o corecție de durată, demarată în 2025. Ritmul deficitului, pe seria ajustată sezonier a Eurostat, a coborât de la aproape 10% din PIB în a doua jumătate a anului 2024 la 7,35% în prima jumătate a anului 2026. Execuția cash la nouă luni indică un deficit de 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului 2025.
Priorități pentru finalul anului și rectificarea bugetară
Încadrarea în ținta de 6,2% din PIB asumată pentru 2026 acordă trimestrului IV un spațiu de circa 2,4 puncte procentuale din PIB. Ministerul Finanțelor are în vedere două direcții prioritare pentru finalul de an: o abordare prudentă în gestionarea finanțelor publice și prioritizarea cheltuielilor esențiale. Rectificarea bugetară este un obiectiv prioritar, aceasta trebuie să reducă cheltuielile neesențiale și să concentreze resursele pentru investițiile în curs și funcționarea esențială a statului.
Investițiile și parcursul spre 3% din PIB
Investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde lei la nouă luni, cu 25,2 miliarde lei peste nivelul de anul trecut, în mare parte din fonduri europene. Atingerea țintei de 6,2% înseamnă parcurgerea a aproximativ jumătate din parcursul de la deficitul de 9,2% din 2024 la pragul de 3% din PIB. Cealaltă jumătate va fi parcursă în anii următori, iar fiecare an în care corecția întârzie se plătește în dobânzi.
Transparența datelor și monitorizarea procesului
Ministerul Finanțelor susține prezentarea transparentă a componentelor care explică diferența dintre cele două metodologii, în colaborare cu Institutul Național de Statistică. Caracterul provizoriu al datelor trimestriale nu reduce importanța monitorizării lor, dar impune prudență în formularea concluziilor definitive. România a realizat cea mai semnificativă ajustare fiscală din UE în perioada 2025-august 2026, însă procesul de consolidare nu este încheiat și trebuie evaluat riguros, transparent și fără confuzii între metodologiile statistice.
Disciplina bugetară și responsabilitatea fiscală
Disciplina bugetară presupune atât controlul plăților și al angajamentelor, cât și reflectarea corectă și transparentă a tuturor obligațiilor statului.