Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins propunerea de a transfera sistemele de rachete antiaeriene Iron Dome către Ucraina, conform unei relatări a publicației The Washington Post. Propunerea, formulată în 2023 de senatorul republican Lindsey Graham, a întâmpinat refuzul lui Netanyahu, care a invocat termenii unui acord de producție comună. Conform acestuia, Israelul deține ultimul cuvânt în utilizarea sistemului, chiar dacă bateriile respective au fost plătite integral de guvernul Statelor Unite.
Această decizie intervine într-un context mai larg în care parlamentarii americani doresc extinderea cooperării tehnologice cu Israelul, dincolo de apărarea antirachetă, incluzând domenii precum arme biologice, inteligență artificială, securitate cibernetică și sisteme de energie direcționată. O propunere în acest sens, inclusă într-un proiect de lege de apărare de 1,15 trilioane de dolari adoptat de Camera Reprezentanților, se bucură de sprijinul lui Netanyahu, al unor parlamentari americani pro-Israel și al unui puternic grup de lobby. Totuși, ideea a generat critici din partea democraților de stânga și a unor republicani de dreapta, care încearcă să o blocheze în Senat.
Senatorul Chris Van Hollen (democrat, Maryland) a declarat pentru Washington Post că astfel de transferuri „ne compromit suveranitatea și dăunează securității noastre naționale prin limitarea opțiunilor noastre”. El a subliniat că sistemele pe care se dorea transferul către Ucraina erau staționate în sud-vestul SUA și plătite de contribuabilii americani, dar Israelul a refuzat transferul.
Dezbaterea pe marginea acestui proiect de lege survine în contextul vizitei recente a lui Netanyahu la Washington, unde a căutat să obțină sprijin sporit pentru războiul împotriva Iranului, conflict ce devine din ce în ce mai nepopular în SUA. În aceeași perioadă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se afla și el la Washington, cererile sale pentru sprijin american concurând pentru resurse cu cele ale Israelului. Zelenski a dezvăluit că, în timpul unei întâlniri cu Donald Trump, acesta i-ar fi comunicat dificultatea de a îndeplini cererea Ucrainei pentru 300 de interceptoare Patriot, deoarece munițiile erau utilizate în conflictul din Iran.
Proiectul de lege privind politica militară reflectă o discuție mai amplă privind nivelul sprijinului american acordat Israelului, în ciuda preocupărilor legate de acțiunile acestuia în Gaza și de tratamentul palestinienilor. Ambasada Israelului la Washington a invocat riscul ca „tehnologia să ajungă în mâinile iranienilor” ca motiv principal pentru refuzul transferului „Domului de Fier”. Senatorul Marco Rubio, un susținător al Israelului, a declarat că restricțiile de export în caz de coproducție sunt normale și a lăudat ideea unui parteneriat strâns între industriile de apărare ale celor două țări.
Prevederea legislativă, alături de alte aspecte importante precum creșteri salariale pentru trupe și limite de cheltuieli, se confruntă acum cu analiza senatorilor americani.