Economia europeană se află într-un moment de cotitură, confruntată cu o combinație de factori negativi care cresc riscul unei recesiuni tehnice. Printre aceștia se numără o nouă explozie a inflației energetice, încetinirea activității manufacturiere și un sprijin fiscal limitat din partea guvernelor.
Potrivit analizei BCA Research, perspectiva economică rămâne fragilă. Deși unii scenarii indică o contracție economică pentru două trimestre consecutive, există și elemente de reziliență care ar putea menține creșterea la un nivel marginal pozitiv. Zona euro a intrat în acest nou șoc energetic într-o poziție mai vulnerabilă decât în 2022.
Prognozele consensuale indicau deja o creștere de aproximativ 1,2% pentru 2026, dar reintensificarea conflictelor din Strâmtoarea Hormuz a condus la o creștere a prețurilor petrolului și gazelor naturale. Activitatea manufacturieră a încetinit, iar indicele PMI compozit sugerează declinuri trimestriale ale produsului intern brut.
Guvernele europene au angajat mai puțin de 12 miliarde de euro până la jumătatea lunii iunie pentru a proteja gospodăriile de creșterea costurilor energetice, o sumă semnificativ mai mică decât cea oferită în criza anterioară. Inflația ar putea, de asemenea, să se dovedească mai persistentă decât se anticipa. Prețurile gazelor naturale pe bursa TTF din Olanda s-au dublat de la începutul anului, iar deficitul de îngrășăminte și un fenomen El Niño puternic amenință să accentueze presiunea asupra prețurilor la alimente.
Consumatorii par a fi puțini în măsură să compenseze scăderea activității economice. Creșterea reală a salariilor a fost la un nivel plat în primul trimestru și ar putea deveni negativă pe măsură ce inflația erodează puterea de cumpărare. De asemenea, o piață a muncii mai puțin dinamică ar putea descuraja cheltuielile gospodăriilor.
Cu toate acestea, Europa dispune de mai multe „apărări”. Bilanturile contabile ale gospodăriilor și companiilor sunt mai solide decât înainte de criza financiară globală, susținute de costuri mai mici de serviciere a datoriilor și de dețineri mai mari de active lichide. De asemenea, disruptia energetică din acest an este mai puțin severă decât șocul din 2022. Prețurile europene la gaze au atins un vârf de 62 de euro per megawatt-oră, comparativ cu 339 de euro în august 2022, fără a se confrunta cu o penurie directă de aprovizionare.
Un ciclu manufacturier global rezilient și investițiile legate de inteligența artificială susțin producătorii europeni de bunuri de capital. O dinamică îmbunătățită a balanței de plăți ar putea, de asemenea, să elibereze mai multe fonduri pentru activitatea internă.
Momentul pe termen scurt al acțiunilor rămâne constructiv, deși riscurile pe termen mediu favorizează sectoarele Energetic, Farmaceutic și Utilități. Perechea valutară EUR/USD ar putea scădea spre nivelurile de 1,10-1,12, pe măsură ce creșterea economică mai puternică din SUA continuă să susțină dolarul.