Alimentația, dincolo de impactul asupra sănătății fizice, ar putea juca un rol crucial în modul în care creierul nostru formează amintirile. Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din California de Sud (USC), sugerează că o masă nutritivă declanșează un mecanism de comunicare între intestin și creier, esențial pentru consolidarea memoriei.
Descoperirea, publicată în prestigioasa revistă Nature Communications, deschide noi drumuri în cercetarea bolilor neurodegenerative, precum maladia Alzheimer, conform informațiilor oferite de Science Alert. Studiul, condus de biologul Scott Kanoski, a investigat, pe șobolani, modul în care dieta influențează activitatea neuronală. Oamenii de știință au constatat că, după consumul unei mese nutritive, intestinul trimite un semnal către creier prin intermediul nervului vag. Acest semnal ajunge la nivelul septului medial, o zonă cerebrală ce controlează hipocampul, regiunea principală responsabilă pentru formarea și stocarea amintirilor.
Se știa deja că neuronii din această zonă eliberează acetilcolină, un neurotransmițător vital pentru procesele de memorare. Noutatea studiului constă în demonstrarea faptului că activitatea intestinală influențează direct eliberarea acetilcolinei prin intermediul nervului vag.
**Masa nutritivă stimulează memoria prin activarea unui mecanism cerebral**
Pentru a vizualiza activitatea neuronală, cercetătorii au utilizat tehnica de fotometrie cu fibră optică. Șobolanii au fost alimentați cu soluții bogate în grăsimi sau zaharuri, în timp ce un grup de control a primit băuturi cu gust similar, dar fără aport caloric. Rezultatele au indicat o activitate cerebrală asociată memoriei semnificativ mai intensă doar la animalele care au consumat alimente cu calorii. Aceasta sugerează că nu gustul sau simplul act al hrănirii sunt declanșatorii, ci energia furnizată organismului. Experimentele au demonstrat, de asemenea, că întreruperea comunicării dintre intestin și creier sau eliminarea neuronilor implicați în eliberarea acetilcolinei anulează complet efectul pozitiv asupra memoriei.
**Dieta occidentală, cu efecte contrare**
Autorii studiului atrag atenția că nu orice aliment bogat în calorii este benefic. Șobolanii alimentați, încă de tineri, cu o dietă occidentală (bogată în grăsimi și zaharuri, incluzând chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb bogat în fructoză) au manifestat o slăbire a sistemului de comunicare intestin-creier. Mai mult, chiar și după revenirea la o alimentație echilibrată, aceștia au continuat să aibă dificultăți în testele de memorie. Cercetătorii suspectează că acest mecanism, evoluat pentru a ajuta animalele să localizeze sursele de hrană, este afectat negativ de alimentația nesănătoasă.
**Perspective pentru tratamentul bolii Alzheimer**
Este important de menționat că rezultatele studiului au fost obținute pe șobolani masculi, deci extrapolarea directă la oameni necesită precauție. Cu toate acestea, cercetarea este considerată promițătoare, deoarece degradarea sistemului bazat pe acetilcolină este una dintre primele modificări neurochimice observate în boala Alzheimer. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii inovatoare prin stimularea nervului vag, o metodă deja utilizată în tratamentul epilepsiei, depresiei și în recuperarea post-AVC. Cercetările în curs analizează potențialul acestei metode de a încetini declinul memoriei la pacienții cu Alzheimer incipient. Chiar dacă sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestui mecanism la oameni, cercetarea consolidează convingerea că sănătatea intestinală și o dietă echilibrată sunt fundamentale pentru funcționarea optimă a creierului și pentru memoria noastră.