Un Exchange Traded Fund (ETF) listat la Bursa de Valori București (BVB) operează pe două paliere. Primul este cel vizibil, unde investitorii cumpără și vând unități de fond direct pe piață. Al doilea nivel, mai puțin transparent pentru publicul larg, implică administratorul fondului, care achiziționează efectiv acțiunile componente ale indicelui bursier, pe măsură ce primește capital de la investitori.
„Lichiditatea o măsurăm în două moduri: mai întâi vorbim de lichiditatea generată de investitorii care cumpără sau vând unități de fond ale ETF-urilor, iar după aceea vorbim de lichiditatea generată chiar de ETF, care prin politica sa de investiţii trebuie să cumpere sau să vândă la rândul lui acţiuni din portofoliu”, explică Răzvan Paşol, directorul general al SAI Patria Asset Management, administratorul ETF BET Patria-Tradeville.
Legătura între aceste două paliere este asigurată de participantul autorizat. Acesta este un intermediar financiar care are dreptul să solicite administratorului emiterea de unități noi de fond sau răscumpărarea celor existente. În cazul fondului Patria, acest rol este îndeplinit de SSIF TradeVille, care acționează și ca formator de piață, iar depozitarul este BRD - Groupe Société Générale.
Atunci când cererea pentru unitățile de fond depășește oferta, participantul autorizat realizează o subscripție. Fondul, primind banii, îi investește în acțiunile din coșul indicelui, respectând proporțiile acestuia. „Noi facem tranzacţii zilnice ca urmare a subscrierilor pe care le primim de la participantul autorizat”, menționează Paşol.
Pentru investitorul individual, un ETF se comportă practic ca o acțiune obișnuită. Poate fi achiziționat prin intermediul oricărui broker autorizat, în timpul programului de tranzacționare, plătind un singur comision de tranzacționare. Ecartul dintre prețul de piață al unității de fond și valoarea netă a activelor (NAV) se menține redus datorită combinației dintre mecanismul de subscriere/răscumpărare și rolul formatorului de piață.
Investitorul nu plătește un comision direct fondului. Costul de administrare este reținut din valoarea activelor și se reflectă în randamentul final.
Ce nu face un ETF pe indice este la fel de important. Administratorul nu selectează individual companii și nu își formează opinii despre ele. „Mandatul nostru este că replicăm cât mai exact structura indicelui. Acesta este obiectivul nostru principal pentru ETF-urile care urmăresc indici bursieri”, afirmă Paşol.
Regulile de funcționare sunt clar definite în documentele fondurilor. Prospectul BT Index România ETF BET-TR, de exemplu, specifică o administrare pasivă, cu replicare integrală a indicelui, o eroare de compoziție maximă de 15% și un termen de 30 de zile pentru ajustarea portofoliului la modificările din indice. Documentul cu informații esențiale interzice explicit investițiile în acțiuni care nu fac parte din indice.
Dividendele încasate de fond de la companiile din portofoliu sunt reinvestite și rămân în activul fondului.
Modelul ETF-urilor nu este o invenție locală. „ETF-urile au devenit o prezență importantă la Bursa de Valori București, așa cum se întâmplă pe multe piețe, inclusiv cele dezvoltate. Știm că este un mare entuziasm legat de ETF-uri la nivel global, iar acest lucru se reflectă în activele măsurate în zeci de trilioane”, subliniază Paşol.
**Ce se întâmplă cu acțiunile unei companii scoase din indice?**
Fondurile care replică indicele BET sunt obligate să vândă acțiunile unei companii atunci când aceasta este eliminată din structura indicelui, indiferent de prețul pieței sau de rezultatele financiare ale emitentului. Similar, intrarea unei noi companii în indice declanșează un ordin de cumpărare.
Deciziile de modificare a componenței indicilor sunt luate de Comisia Indicilor BVB, care se reunește, de obicei, în prima săptămână a lunii septembrie. „Atunci când are loc o schimbare în structura indicelui, o replicăm și noi în ETF, adică vindem compania care iese din indice și o cumpărăm pe cea care intră”, explică Răzvan Paşol.
Prospectul BT Index România ETF BET-TR prevede că vânzarea instrumentelor financiare se poate face doar în situația în care emitentul este eliminat din structura indicelui, iar documentul cu informații esențiale interzice investițiile în acțiuni care nu sunt în coșul indicelui.
Portofoliul ETF-ului se ajustează în termen de 30 de zile de la includerea sau excluderea unui emitent. Efectele unei astfel de decizii se extind și dincolo de piața ETF-urilor, deoarece mandatele unor fonduri deschise pe indici și ale unor portofolii instituționale folosesc indicele BET ca referință, determinând ieșiri simultane de capital.
**Ce cumperi de fapt atunci când cumperi un ETF pe indicele BET?**
Un ETF pe indicele BET oferă expunere pe 20 de companii, dar nu în proporții egale. Patru dintre ele – Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz și Hidroelectrica – cumulează peste 60% din coșul indicelui. Sectorul energetic și cel bancar reprezintă împreună peste 85% din indice.
Argumentul principal pentru investitorii de retail este că un singur instrument înlocuiește munca laborioasă de selecție individuală a companiilor. „Este o altă idee în spate: nu mai analizăm compania, ci suntem diversificați printr-un fond sau un ETF. Clientul de retail este avantajat din acest punct de vedere pentru că are expunere atât pe sectorul bancar, cât și pe energie, retail etc.”, spune Simion Tihon, director de investiții la Salt Bank.
Diversificarea oferită de ETF-uri reflectă structura economiei românești și companiile listate la bursă. La 31 iulie, Banca Transilvania avea o pondere de 18,17%, OMV Petrom 15,82%, Romgaz 14,39%, iar Hidroelectrica 12,10%. Adăugând companiile din energie și utilități, acestea ajung la aproximativ 61% din indice.
La polul opus se află companii cu ponderi sub 1%, precum Aquila, Cris-Tim, TTS, Antibiotice, TeraPlast și Sphera Franchise Group. Pentru fiecare 1.000 de lei investiți într-un ETF pe BET, aproximativ 4 lei ajung în acțiunile Sphera, în timp ce peste 180 de lei sunt alocați în Banca Transilvania.
Concentrarea portofoliului este limitată de o regulă a indicelui: factorul de reprezentare limitează ponderea oricărui emitent la 20% la momentul ajustării. Acesta este recalculat trimestrial. Ponderea se calculează pe capitalizarea ajustată cu factorul de free float, adică pe acțiunile efectiv disponibile la vânzare.
Al doilea aspect pe care investitorul îl obține fără efort de selecție este calendarul. Componența indicelui se modifică prin deciziile Comisiei Indicilor, de obicei în martie și septembrie, iar ETF-ul urmează automat aceste schimbări.
Contează și indicele replicat. BET este un indice de preț, neajustat cu dividende, în timp ce BET-TR și BET-TRN le includ. În practică, un ETF pe BET reinvestește dividendele primite de la companiile din portofoliu.
**Evoluția pieței de ETF-uri la BVB**
Indicele BET a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani. Piața unităților de fond la BVB a atins un rulaj mediu zilnic de 8,5 milioane de lei în anul curent, de aproape cinci ori mai mult decât în anul precedent. ETF-ul Patria pe indicele BET s-a clasat pe poziția a opta în topul celor mai lichide emitenți de pe piață în ultimele 12 luni.
Valoarea tranzacțiilor cu unități de fond în anul curent a depășit deja de peste trei ori valoarea din întreg anul trecut. Pe orizonturi mai lungi, creșterea este și mai pronunțată, media zilnică fiind de 20 de ori mai mică în 2023 comparativ cu prezentul.
Valoarea medie a unei tranzacții cu unități de fond este de aproximativ 3.900 de lei în acest an, în creștere față de anul precedent. Numărul mediu de tranzacții pe ședință s-a triplat.
Deși ponderea unităților de fond în piața de acțiuni rămâne mică, este în creștere. ETF-urile au generat aproximativ 165 de milioane de euro de la începutul anului, reprezentând 6,2% din rulajul total al acțiunilor, un nivel comparabil cu cel din Țările de Jos și peste cel din Polonia sau Ungaria.
La BVB sunt tranzacționate în prezent zece ETF-uri, șase dintre ele fiind axate pe România. Activele acestora din urmă au crescut semnificativ de la finalul anului trecut, ajungând la aproximativ 450 de milioane de euro în iulie, din care 155 de milioane reprezintă aporturi noi de capital.