Banca Japoniei (BoJ) a lăsat rata politicii monetare neschimbată la 1,00%, așa cum era de așteptat pe scară largă, dar a prezentat un pachet de măsuri care a întărit mesajul său de normalizare graduală. Decizia a fost aprobată cu o majoritate de 8-1, Takata Hajime exprimându-și dezacordul, pledând pentru o majorare imediată cu 25 de puncte de bază la 1,25%. Takata a argumentat că Japonia a intrat „într-o nouă fază” care necesită „o abordare agilă” pentru a aborda riscurile inflaționiste de creștere, generate de șocurile cererii externe și de schimbările în condițiile financiare globale.
Deși majoritatea a optat să aștepte, poziția divergentă a subliniat încrederea crescândă în cadrul Consiliului de Politică Monetară că riscurile inflaționiste se înclină tot mai mult spre creștere.
Raportul actualizat privind perspectivele a conturat o imagine nuanțată, dar constructivă. BoJ a majorat modest previziunile mediane privind PIB-ul pentru anul fiscal 2026 și 2027, în timp ce a redus proiecția pentru inflația de bază (core CPI) pentru anul fiscal 2026 la 2,5% de la 2,8%, reflectând așteptarea că impactul prețurilor mai mari la țiței va scădea treptat. În același timp, Banca a ridicat prognoza de inflație pentru anul fiscal 2027 la 2,4% de la 2,3%, sugerând că decidenții politici consideră inflația ca devenind mai durabilă, și nu doar determinată de șocurile energetice temporare. Raportul menționează că inflația de bază „probabil va accelera la un nivel clar peste 2%” în a doua jumătate a anului fiscal 2026, înainte de a scădea spre țintă pe măsură ce efectele legate de petrol se estompează. Mai important, a subliniat că „mecanismul prin care salariile și prețurile cresc moderat în interacțiune reciprocă va fi menținut”, permițând inflației de bază să convergă treptat cu obiectivul de stabilitate a prețurilor al Băncii.
Poate cel mai puternic semnal a venit din partea ghidului prospectiv al Băncii. BoJ a reiterat că „riscurile la adresa perspectivelor privind indicele prețurilor de consum sunt înclinate spre creștere” și a avertizat asupra riscului ca inflația să „devieze ascendent la un nivel peste ținta de stabilitate a prețurilor de 2%” pe măsură ce companiile continuă să majoreze salarii și prețuri. De asemenea, a declarat explicit că „va continua să majoreze rata dobânzii de politică monetară și să ajusteze gradul de acomodare monetară”, evaluând în același timp activitatea economică, prețurile și condițiile financiare. Decidenții politici au evidențiat Orientul Mijlociu, cererea globală legată de AI și evoluțiile cursului de schimb ca incertitudini cheie. În ansamblu, decizia a fost mai puțin despre rata neschimbată de astăzi și mai mult despre consolidarea direcției de evoluție. BoJ s-a abținut să indice când va veni următoarea mișcare, dar a clarificat că normalizarea suplimentară rămâne scenariul de bază, și nu doar o posibilitate.