Se anticipează o menținere a dobânzilor de către Banca Centrală a Australiei (RBA) în august, după o pauză neașteptat de calmă în ceea ce privește inflația.
O surpriză descendentă la inflație elimină cazul pentru o creștere a ratei dobânzii în august. Narativul pesimist privind oferta este pus sub semnul întrebării. Nu ne mai așteptăm la creșteri ale ratei dobânzii de către RBA în acest an. Inflația a fost mai benignă decât ne temeam și decât prognozase RBA. Transmiterea substanțială a costurilor energetice mai ridicate observată în faza inițială a conflictului din Orientul Mijlociu nu a fost urmată în ultimele luni. Acest lucru este binevenit – nu am avut nicio plăcere în viziunea noastră anterioară "hawkish" (agresivă) asupra transmiterii costurilor și, prin urmare, asupra politicii monetare. Există încă riscul unei creșteri în noiembrie dacă inflația crește din nou în trimestrul III. Dar acesta nu este cazul nostru de bază. Între timp, momentul eventualei inversări a recentelor creșteri (începând din august 2027) nu a fost modificat de ultimele date, dar vom continua să evaluăm informațiile noi.
De la pauza din ședința din iunie, comunicarea RBA a semnalat că își consideră munca neîncheiată în ceea ce privește majorarea dobânzilor. Inflația este prea mare și, deși economia încetinește, acest lucru face parte, așa cum a remarcat Guvernatorul în Q&A de ieri, "din plan". Prin urmare, ne așteptăm ca comunicarea RBA să rămână agresivă și să nu excludă viitoare majorări, similar limbajului din iunie. Dar totul a depins de perspectivele inflației, iar datele pentru trimestrul II arată că aceasta a evoluat în direcția opusă, sub așteptările noastre (și ale RBA). În special, inflația serviciilor de piață și componentele legate de locuințe, considerate esențiale, au fost sub așteptări. Dacă inflația de bază ar fi fost în concordanță cu prognozele noastre (și ale pieței), o majorare a ratei dobânzii în august ar fi fost mult mai clar pe masă la următoarea ședință a Consiliului de Politică Monetară. Deși ne așteptăm încă ca Consiliul să dezbată cazul unei majorări, lucrurile nu au evoluat într-un mod care să susțină un astfel de demers.
Chiar dacă inflația ar fi ieșit conform previziunilor, ar fi existat argumente împotriva unei majorări în cadrul Consiliului. Piața muncii s-a dovedit a fi ceva mai slabă decât se aștepta RBA, ratele de participare și de șomaj fiind mai mari în trimestrul II decât prognozase RBA în mai. Revizuirile istorice pentru subocupare ar putea, de asemenea, să schimbe perspectiva RBA. Dar interpretarea noastră a comunicării și a previziunilor RBA a fost că o inflație sub așteptări era necesară pentru a exclude majorarea, ceea ce s-a și întâmplat. În plus, așa cum am subliniat săptămâna trecută, viziunea pesimistă privind potențialul de creștere a capacității de ofertă s-ar putea să nu fie împărtășită de toți membrii Consiliului. Prognozele Trezoreriei privind participarea forței de muncă și ipotezele privind creșterea productivității pe termen lung sunt ambele notabil mai mari decât cele ale RBA. Dacă inflația ar fi evoluat diferit astăzi, un vot divizat pentru o majorare ar fi fost destul de probabil. Așa cum am subliniat de ceva timp, considerăm că RBA a fost excesiv de pesimistă în ceea ce privește tendința de creștere a capacității de ofertă. Acesta este unul dintre motivele pentru care punctul nostru final pentru inflația de bază a fost sub cel al RBA, chiar dacă am fost ușor peste previziunile lor din mai pe termen scurt. Datele mai benigne privind inflația pun în discuție viziunea RBA asupra ofertei chiar mai devreme decât am crezut.