Pe măsură ce conținuturile generate de inteligența artificială (AI) devin tot mai omniprezente, artiștii și creatorii își exprimă frustrarea și caută modalități de a-și diferenția creațiile de cele produse de mașini. O nouă mișcare constă în utilizarea unor etichete specifice pentru a certifica originea umană a operelor lor, ca un mod de a proteja munca și identitatea artistică.
**Uniformizare și nemulțumire**
În ultimele luni, afișele generate cu ajutorul AI s-au răspândit pe scară largă în Franța, utilizate pentru promovarea evenimentelor, de la târguri de vechituri la promoții la supermarketuri. Această proliferare a dus la o nemulțumire crescândă în rândul graficienilor, care denunță o uniformizare a stilului vizual. „Se folosesc sistematic aceeași structură grafică, aceeași compoziție, aceleași efecte vizuale”, a declarat Thomas Prouvost, un grafician francez în vârstă de 23 de ani, fondator al agenției Les Lunettes Créatives.
O înregistrare video în care Prouvost își exprima nemulțumirea a primit aproape 150.000 de aprecieri, subliniind amploarea sentimentului de dezaprobare. „Prefer un afiş cu defecte, dar cu adevărat uman!”, a adăugat el. Ilustratorul sud-african Wes Leal împărtășește aceeași opinie, revendicând pe rețelele sociale dreptul de a realiza un „desen prost” în loc să delege sarcina unei mașini. Artistul francez Théo Garnier-Greuez a ironizat situația prin postarea „AI mai urât”.
**Reacții locale și studii de impact**
Situația a escaladat în Franța, unde utilizarea AI pentru un afiș municipal al orașului Rouen pentru anul 2025 a stârnit furia artiștilor locali. Aceștia s-au reunit într-un colectiv, cerând autorităților locale să renunțe la utilizarea AI în procesul de comunicare, considerând-o o amenințare la adresa locurilor de muncă.
Un studiu realizat în 2026 de mai multe organizații profesionale britanice din sectorul cultural indică impactul negativ al AI generative asupra pieței muncii. Aproape o treime dintre ilustratori (32%) și peste jumătate dintre fotografi (58%) chestionați au declarat că au pierdut contracte din cauza AI.
**Inițiative pentru certificarea originii umane**
În fața acestei dezvoltări masive, apare nevoia stringentă de a revendica și certifica produsele „create de oameni”. Însă, acest demers se lovește de dificultatea de a distinge clar între o operă creată de om și una generată sintetic, mai ales pe măsură ce AI se integrează tot mai mult în lanțul creativ.
În Franța, asociația „Fabrication humaine”, creată în 2024, se bazează pe declarația creatorilor care se angajează să nu utilizeze AI generativă în procesul creativ principal, permițând totuși utilizarea sa ca instrument auxiliar. „Astăzi, este practic imposibil să distingi o operă creată de un om de un conținut sintetic. Iar mâine va fi și mai dificil”, a afirmat Pascal Chind, copreședintele asociației.
În Statele Unite, marca „Not By AI” oferă din 2023 insigne pentru identificarea conținuturilor create de oameni. Fondatorul Allen Hsu dorește să „încurajeze oamenii să continue să realizeze conținut autentic”, recunoscând totodată dificultatea stabilirii unui standard comun, mai ales că „instrumentele de detectare a AI rămân puțin fiabile”.
În domeniul editorial, eticheta franceză „Création Humaine”, gestionată de Librinova, își propune să certifice că o carte a fost în mare parte scrisă și concepută de un om, bazându-se pe angajamentul autorului și pe detectoare AI. Cu toate acestea, Charlotte Allibert, responsabilă de marcă, admite că autorii pot folosi AI în cercetare, iar „dacă există o frază în mijlocul textului care este îmbunătățită de AI, nu ne vom da seama”. Ea militează pentru un „standard în Franța”.
**Rezerve și perspective juridice**
Thierry Maillard, directorul juridic al Societății autorilor din artele grafice și plastice (ADAGP), își exprimă rezervele cu privire la aceste mărci. Deși un autor își poate aplica voluntar eticheta, sistematizarea acesteia și atribuirea de efecte juridice ar fi o „idee proastă”, deoarece operele vechi, în mod inevitabil, ar lipsi de o astfel de mențiune. Mai mult, utilizarea AI nu elimină automat caracterul uman al unei opere: „Nu pentru că un autor folosește AI în cadrul unui proces de creație, opera creată nu mai trebuie considerată ca fiind a sa”.
Sociologul de artă Nathalie Heinich consideră că „orice formă de valoare care este pusă la încercare”, precum autenticitatea în acest caz, are ca efect readucerea acelei valori în prim-plan și, implicit, privilegierea ei.