Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume, depășind Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește riscul pentru navigatori. Numărul navelor lovite și al victimelor înregistrate în acest an în Marea Neagră depășește cu mult cifrele din alte regiuni considerate anterior periculoase.
Riscuri crescute în Marea Neagră
Financial Times subliniază că Marea Neagră a devenit un punct fierbinte pentru atacurile asupra navelor civile, 570 de nave fiind lovite și 40 de marinari pierzându-și viața doar în acest an. Aceste efecte destabilizatoare ale conflictului se extind mult dincolo de regiunea imediată a Mării Negre.
O regiune mai periculoasă decât Ormuz
Anul acesta, Marea Neagră a înregistrat un bilanț mai mare de victime în rândul navigatorilor decât orice altă întindere de apă, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz, care a atras o atenție globală sporită. Marea Neagră, un coridor vital pentru aprovizionarea globală cu cereale și transportul de petrol rusesc, prezintă acum riscuri mai mari pentru nave decât Orientul Mijlociu, conform declarațiilor armatorilor și organizațiilor navigatorilor.
Atacuri multiple și consecințe grave
Echipajele navelor care operează în Marea Neagră, în apropierea spațiului UE și NATO, se confruntă cu un adevărat baraj de atacuri cu drone, rachete și ambarcațiuni încărcate cu explozibili, în contextul intensificării luptei dintre Rusia și Ucraina pentru controlul acestei rute maritime strategice. Estimările indică faptul că numărul atacurilor din Marea Neagră este de peste șase ori mai mare decât cel din Golful Persic.
"Pentru mine, Marea Neagră și intrarea în porturile ucrainene sunt aproape sinucigașe", a declarat Oleg Grygoriuk, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transportul Maritim din Ucraina. "Sentimentul general este că există permanent un pericol pentru viața fiecăruia."
Bilanț tragic și pierderi semnificative
Peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră în acest an, iar cel puțin 40 de navigatori au decedat, conform datelor Ambrey și Organizației Maritime Internaționale. În comparație, în Strâmtoarea Ormuz au fost confirmate 24 de decese. Unele nave au fost avariate în timpul atacurilor asupra porturilor, fiind prinse în focuri încrucișate, în timp ce altele au fost vizate în mod deliberat.
Companiile evită Marea Neagră
În timp ce unele companii de transport maritim sunt dispuse să își asume riscurile asociate transportului de petrol din Orientul Mijlociu, stimulate de tarifele de transport ajunse la niveluri record, tot mai multe companii refuză să își trimită navele în Marea Neagră, unde marjele de profit sunt mai mici, iar operațiunile sunt mult mai periculoase.
Incidente recente și declarații alarmante
Într-un incident petrecut pe 15 octombrie, două drone au lovit tankerul Wine Trader în timp ce aștepta să preia o încărcătură din Republica Moldova, ancorat în largul coastei românești. În aceeași noapte, o altă navă chimică, Yara J, a fost avariată în apropierea intrării în Canalul Sulina. Recent, autoritățile române au anunțat că un petrolier a fost lovit în largul coastei României, soldat cu trei navigatori dați dispăruți și un deces.
"Situația este de necrezut", a declarat Salvatore Adorno, reprezentant al companiei Sicilship, care administrează nava Wine Trader. "În opinia mea, fiecare atac asupra unei nave este un atac menit să provoace moartea. Dacă lovești de două ori în același loc, în zona spațiilor de cazare ale echipajului, intenția este să ucizi."
Escaladarea tensiunilor și impactul asupra comerțului
De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Marea Neagră a fost o zonă cu risc ridicat pentru transportul maritim comercial. Deși au existat perioade de acalmie, cum ar fi în timpul acordului pentru exportul de cereale, atacurile asupra porturilor ucrainene și perturbările sistemelor de navigație prin satelit au devenit tot mai frecvente. Din vara acestui an, atacurile reciproce asupra navelor și infrastructurii portuare au atins un nivel de intensitate fără precedent.
"Este cu totul altceva", a declarat Bridget Diakun, director de cercetare la Lloyd’s List Intelligence. "Urmăresc de ani de zile impactul războiului asupra comerțului maritim și nu am mai văzut niciodată așa ceva."
Campaniile de atacuri și efectele lor
În trimestrul al treilea, aproximativ 387 de nave au fost lovite între iulie și septembrie, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent. Atât campania ucraineană cu drone împotriva navelor rusești, cât și răspunsul Rusiei prin intensificarea atacurilor asupra navelor care fac escală în porturile ucrainene, au contribuit la această escaladare.
"Nu am mai văzut niciodată așa ceva"
Efectele sunt vizibile în porturile ucrainene. Luna trecută, portul Odesa a operat mai puțin de 10 nave, față de aproximativ 400 în iulie. Pentru echipaje, atacurile ambelor tabere au devenit mai periculoase, pe măsură ce au început să fie vizate punțile de comandă și spațiile de cazare ale navelor.
Impactul extins asupra statelor riverane și a piețelor globale
"Avem, într-adevăr, un război fără limite între Rusia și Ucraina, care va afecta toate celelalte state riverane Mării Negre", a declarat Andrii Klymenko, șeful Institutului de Studii Strategice ale Mării Negre. "Este naiv să mai sperăm acum la o încetare a focului în Marea Neagră. Din păcate, războiul nu numai că va continua, ci se va intensifica și se va extinde."
Asigurările și costurile în creștere
Primele pentru asigurarea împotriva riscurilor de război au ajuns la 15% din valoarea corpului unei nave, determinând armatorii să folosească nave mai vechi și mai ieftin de asigurat. Multe dintre aceste nave operează în afara acordurilor sindicale standard, lăsând navigatorii la discreția unor armatori lipsiți de scrupule.
Navigatori vulnerabili și salarii mici
Majoritatea navigatorilor din regiune provin din țări precum Siria, Egipt, Azerbaidjan și Benin, fiind mai dispuși să accepte salarii mici, uneori chiar și 800 de dolari pe lună. În caz de deces, familiile primesc despăgubiri minime.
Consecințe economice pe termen lung
Prăbușirea exporturilor maritime de produse agricole ale Ucrainei, estimată la 75% sub nivelul pre-război, are implicații majore pentru fermieri și piețe internaționale, precum cele din Africa de Vest și Indonezia, care se văd nevoite să caute noi surse de aprovizionare.