Majoritatea covârșitoare a contabililor este de acord că inteligența artificială (AI) reprezintă, în prezent, cea mai importantă provocare etică pentru profesia contabilă. Această constatare provine din date recente publicate de Asociația Contabililor Publici Autorizați (ACCA) în raportul său anual „Navigating Ethics for Trust” (Navigarea Eticii pentru Încredere). Studiul s-a bazat pe un sondaj efectuat în rândul a 1.178 de profesioniști din domeniul financiar și contabil din 135 de țări, completat de discuții calitative în grupuri de focus.
Rezultatele sondajului indică faptul că 61% dintre respondenți au menționat utilizarea AI în 2026 ca fiind principala provocare etică în contabilitate. Aceasta reprezintă o creștere dramatică față de 2024, când doar 32% dintre respondenți au exprimat această opinie. AI a depășit astfel problemele anterioare de leadership etic și cultură etică, ambele menționate de 41% dintre participanții la sondajul din 2024. Cu toate acestea, aceste aspecte rămân provocări etice majore, leadershipul etic ocupând locul al doilea cu 43%, iar cultura etică pe locul al treilea, cu 39%. Raportul subliniază că aceste trei probleme majore nu sunt neapărat izolate. Multe dintre preocupările legate de AI au fost, în același timp, și preocupări de leadership și cultură, având mai puțin de-a face cu tehnologia în sine și mai mult cu modul în care aceasta este utilizată în organizații și cu scopurile pentru care este aplicată. Preocupările practice se concentrează pe responsabilitate, transparență, explicabilitate, părtinire (bias), confidențialitate și menținerea judecății profesionale.
Riscul etic actual este modelat nu doar de noile tehnologii, ci și de mediul organizațional în care se iau deciziile, conform ACCA. „Atât constatările noastre cantitative, cât și cele calitative sugerează că aceste domenii de provocare ar trebui privite ca o imagine conexă a riscurilor, nu ca un simplu clasament. Utilizarea AI se remarcă drept cea mai constant selectată provocare – dar leadershipul etic, cultura etică, geopolitica și frauda rămân prezente în jurul acesteia. Acest lucru este important, deoarece indică faptul că profesia nu se confruntă cu o problemă singulară legată de utilizarea AI. În schimb, utilizarea AI a devenit expresia principală a unui peisaj etic mai larg, modelat de guvernanță, responsabilitate, presiune comercială și comportament organizațional. Deși utilizarea AI este cea mai consistentă preocupare etică în cercetarea noastră, presiunile secundare variază în funcție de context”, se arată în raport.
Aceste concluzii se aliniază cu alte cercetări ACCA, care au identificat puncte sensibile legate de AI, precum suprasolicitarea, verificarea slabă, responsabilitatea neclară, riscurile de confidențialitate, explicabilitatea limitată și guvernanța inadecvată. Acest lucru se conectează cu constatările mai largi care identifică opacitatea și decalajul de responsabilitate ca riscuri etice centrale în contabilitatea bazată pe AI, subliniind valoarea unei guvernanțe, documentări și evaluări mai clare acolo unde sistemele AI influențează deciziile. Prin urmare, responsabilitatea umană și transparența sunt vitale pentru utilizarea etică a AI, conform ACCA.
Idei similare au reieșit și în cadrul discuțiilor calitative. Deși contabilii au recunoscut valoarea utilizării AI, participanții au subliniat că responsabilitatea rămâne umană. Rezultatele asistate de AI necesită în continuare revizuire, contestare, documentare și capacitatea de a explica modul în care s-au ajuns la concluzii. În acest sens, contabilii au afirmat că AI sporește necesitatea judecății profesionale, în loc să o diminueze. Prin urmare, în fața acestor provocări, contabilii nu caută să elimine AI complet – sondajul a relevat că 72% dintre respondenți sunt de acord că instrumentele AI îmbunătățesc calitatea și eficiența muncii lor profesionale. În schimb, ei consideră că soluția constă în formare, educație și scepticism profesional: 89% au declarat că aplică scepticism profesional și judecată etică atunci când utilizează AI în munca lor, iar 72% au afirmat că o bună alfabetizare în domeniul AI îi ajută să folosească AI în mod responsabil, să recunoască riscurile etice, să aplice principii fundamentale și să mențină standardele profesionale.
Raportul ACCA concluzionează că schimbările tehnologice modifică modul în care se exercită judecata profesională, dar nu o înlocuiesc, astfel încât părțile interesate trebuie să lucreze la construirea capacității etice pentru munca bazată pe tehnologie. Raportul menționează o responsabilitate comună între organismul profesional și educatorii, care ar trebui să consolideze învățământul privind utilizarea AI, riscurile tehnologice, scepticismul și judecata; angajatorii și firmele ar trebui să stabilească politici clare, controale și linii de responsabilitate pentru utilizarea AI și a tehnologiilor conexe; iar factorii de decizie și stabilitorii de standarde ar trebui să continue să actualizeze standardele și ghidurile bazate pe principii pentru a se asigura că rămân funcționale pe măsură ce tehnologia evoluează. „Provocarea etică nu este dacă AI va fi folosită, ci dacă organizațiile și profesioniștii o pot folosi în moduri care să păstreze judecata, responsabilitatea și încrederea”, se precizează în raport.
AI nu a fost singura provocare etică în contabilitate. Respondenții sondajului au menționat, de asemenea, mediul geopolitic (34%), frauda (33%), riscul de sustenabilitate și „greenwashing” (21%), protecția avertizorilor de integritate (21%), tehnologia în general (18%), analiza datelor (9%), sănătatea și securitatea (6%) și globalizarea (6%).
Încrederea contabililor în capacitatea lor de a aborda provocările etice rămâne puternică, dar nu la fel de înaltă ca înainte. Datele sondajului arată că 89% dintre respondenți sunt de acord că au competențele necesare pentru a identifica, evalua și minimiza amenințările la adresa principiilor fundamentale, o cifră în scădere față de 94% în 2024. Acest lucru ar putea fi legat de o altă constatare a sondajului: 50% dintre respondenți sunt de acord că provocările etice au devenit mai dificil de rezolvat în ultimii trei ani, iar 53% au declarat că au fost martorii unor comportamente neetice în aceeași perioadă. Unul din patru (22%) a raportat că a fost supus presiunilor de a acționa neetic.