Ordonanța de Urgență 32 din 2026, menită să corecteze derapajele de pe piața muncii în ceea ce privește recrutarea cetățenilor străini, a adus îmbunătățiri semnificative, însă a generat și noi vulnerabilități care necesită intervenție legislativă. Elena Panțiru, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a subliniat într-un interviu acordat Economica.net cele mai importante probleme.
Una dintre cele mai grave probleme identificate este răspunderea agențiilor de plasare pentru fapta altuia. Ordonanța le obligă pe acestea să răspundă pentru comportamentul lucrătorului și al angajatorului, în ciuda faptului că le interzice orice formă de control. Agențiile nu pot reține documente, nu pot restricționa libertatea de mișcare și nu pot solicita garanții, ceea ce creează o situație paradoxală în care mijloacele de control sunt eliminate, dar răspunderea rămâne.
Contextul este unul marcat de un număr tot mai mare de cetățeni non-UE, SEE și non-Elveția care obțin permise de ședere pentru muncă în România. La finalul anului 2025, peste 148.000 de străini dețineau astfel de permise, majoritatea provenind din Nepal. OUG 32 din 2026 a fost adoptată pentru a stopa speculațiile unor firme de recrutare, însă, în ciuda intențiilor bune, a creat propriile sale provocări.
Panțiru a explicat că, în cazul în care un lucrător pleacă într-un alt stat membru, exercitându-și un drept garantat de dreptul european, agenția de plasare se apropie de pragurile care atrag suspendarea autorizației, chiar dacă nu este vinovată. O soluție ar fi limitarea răspunderii agenției la neîndeplinirea obligațiilor proprii, precum omisiunea de a notifica autoritățile despre o abatere.
O altă dificultate legislativă vizează obligația de a identifica succesiv locuri de muncă pentru același lucrător, fără limită de timp sau număr. Agenția devine practic un garant permanent al ocupării persoanei respective. O propunere de corectare este ca obligația să fie considerată îndeplinită prin prezentarea unei singure oferte corespunzătoare, iar refuzul nejustificat al lucrătorului să o stingă.
Un aspect critic este decalajul dintre intrarea în vigoare a ordonanței și funcționarea efectivă a sistemului. De la 27 aprilie până în septembrie, nu s-a mai putut solicita angajarea niciunui cetățean străin, deoarece vechiul cadru a fost abrogat, iar noul sistem nu era operațional. Chiar și publicarea hotărârii privind platforma, la începutul lunii august, a deschis doar prima etapă, cea a înregistrării și autorizării agențiilor și angajatorilor, proceduri care durează 30 de zile. Abia apoi se pot depune ofertele și cererile, cu propriile termene, ducând la blocaje de luni de zile pentru angajatori și agenții.
Panțiru a mai subliniat că noua legislație conține cerințe care nu au un temei clar în text. De exemplu, condițiile precum cazierul, calificarea sau recunoașterea studiilor nu precizează întotdeauna forma documentelor sau categoriile de ocupații pentru care se aplică, lăsând decizia la latitudinea celui care depune dosarul și crescând riscul respingerii.
În ceea ce privește pragul salarial pentru lucrătorii înalt calificați, acesta este stabilit la cel puțin nivelul câștigului mediu brut pe economie (peste 9.000 de lei). Totuși, lista ocupațiilor deficitare acoperă doar grupele 3-9 din clasificare, creând un gol pentru specialiștii din grupele 1 și 2, ale căror salarii sunt între minimul garantat și media pe economie. Statistica confirmă acest gol: din aproape 88.000 de avize emise anul curent, doar 326 (sub 1%) au vizat lucrători înalt calificați.
În final, ordonanța nu prevede nicio consecință pentru lucrătorul care își încalcă obligațiile contractuale, în timp ce celelalte părți implicate pot fi sancționate contravențional. Se solicită o formă de responsabilizare civilă și administrativă, proporțională, pentru lucrători.
Toate aceste corecții sunt posibile prin legea de aprobare a ordonanței, aflată în dezbatere parlamentară. Este momentul oportun pentru a îndrepta aceste deficiențe, fără a afecta arhitectura sistemului, care, în esență, este una bună, bazată pe digitalizare, transparență și protecția lucrătorului.