Marile personalități ale scenei internaționale se reunesc săptămâna viitoare la Națiunile Unite, în cadrul Adunării Generale, pentru a aborda cele mai presante crize globale, de la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, până la provocările ridicate de inteligența artificială.
Liderii lumii converg anual la New York, în luna septembrie, pentru o serie de dezbateri de cel mai înalt nivel, desfășurate în cadrul Adunării Generale a ONU. Anul acesta, dezbaterea generală își deschide porțile marți, 22 septembrie, și se va încheia pe 28 septembrie, conform informațiilor furnizate de Reuters.
**Cine ia cuvântul și când?** Organizația Națiunilor Unite, fondată în 1945 cu 51 de state membre, numără în prezent 193 de țări. La dezbateri pot interveni și reprezentanții celor două state cu statut de observator, Sfântul Scaun și Statul Palestina, alături de reprezentantul Uniunii Europene. Septembrie marchează începutul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale. Tradiția dictează ca Brazilia să fie primul stat membru care își exprimă punctul de vedere, urmată de Statele Unite, în calitatea sa de țară gazdă a sediului ONU din New York. Ulterior, ordinea discursurilor este stabilită în funcție de rang, respectând în general principiul „primul venit, primul servit”. Șefii de stat sunt cei care vorbesc primii, urmați de adjuncții șefilor de stat și de prinții moștenitori, apoi de șefii de guvern, miniștri și șefii delegațiilor cu rang inferior.
**Durata intervențiilor** Liderilor li se solicită să respecte o limită de 15 minute pentru discursurile lor. Printre cele mai lungi intervenții din istoria Adunării Generale se numără cea a liderului cubanez Fidel Castro, din 1960, care a vorbit timp de 269 de minute, adică aproximativ patru ore și jumătate. Liderul libian Muammar Gaddafi a depășit o oră și jumătate în 2009.
**Subiectele de discuție** Fiecare sesiune a Adunării Generale abordează o temă centrală, de mare importanță, la care liderii au posibilitatea să facă referire înainte de a trece la problemele pe care doresc să le prezinte. Tema din acest an este „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: O Organizație a Națiunilor Unite care aduce rezultate pentru toți”. Printre subiectele majore ce vor fi discutate în cadrul Adunării Generale și a reuniunilor conexe se numără inteligența artificială, conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, situația din Sudan, schimbările climatice și procesul de selectare a unui nou Secretar General al ONU.
**Despre Inteligența Artificială** Adunarea Generală se desfășoară la câteva săptămâni după ce unii dintre liderii industriei inteligenței artificiale au lansat apeluri pentru încetinirea dezvoltării acestei tehnologii. Motivația principală rezidă în teama că IA ar putea deveni din ce în ce mai autonomă și ar putea depăși controlul uman. Secretarul General al ONU, António Guterres, a subliniat recent că aceste avertismente nu pot fi ignorate, iar inteligența artificială va fi una dintre temele centrale ale discuțiilor sale cu liderii mondiali. El a îndemnat statele aflate în prima linie a dezvoltării IA să stabilească „măsuri de siguranță comune pentru a evita această cursă spre declin care ar putea duce, într-o zi, la un dezastru gigantic la nivel global”.
**Despre Iran** Președintele iranian Masoud Pezeshkian este așteptat să se adreseze Adunării Generale miercuri, la șapte luni după escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Teheran. Totuși, prezența sa la New York nu este certă. Abbas Mousavi, șeful protocolului președintelui iranian, a declarat recent că nu este clar câți membri ai delegației iraniene vor obține vize din partea Statelor Unite și când acestea vor fi eliberate. Deși președintele american, premierul israelian și alți lideri implicați în discuțiile legate de război ar putea fi prezenți la ONU, nu se anticipează progrese majore în acest sens săptămâna viitoare. Consiliul de Securitate al ONU ar putea organiza, de asemenea, o reuniune informală cu lideri arabi, discuțiile concentrându-se cel mai probabil asupra situației din Iran.
**Despre Ucraina** Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va căuta să consolideze sprijinul internațional pentru Kiev, în timp ce președintele american Donald Trump încearcă să medieze încheierea conflictului dintre Ucraina și Rusia. Zelenski se va adresa Adunării Generale miercuri, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va lua cuvântul sâmbătă. Mai mult, Consiliul de Securitate al ONU ar urma să organizeze o reuniune la nivel înalt dedicată Ucrainei. Consiliul nu a reușit, până acum, să ia măsuri decisive pentru încheierea războiului, având în vedere că Rusia deține drept de veto. Președintele SUA a părut uneori frustrat de lipsa unui acord pentru finalizarea conflictului, un obiectiv pe care l-a declarat prioritar la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie anul trecut. El a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, la începutul acestei luni, însă nu este clar dacă intenționează să se întâlnească și cu Volodimir Zelenski la New York.
**Despre Israel și palestinieni** Premierul israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, acuzații respinse vehement de Israel, urmează să se adreseze Adunării Generale joia viitoare. Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a declarat că Netanyahu ar trebui arestat, dar a precizat în iulie că nu are autoritatea legală pentru a dispune acest lucru. El a afirmat miercuri că nu intenționează să participe la protestele anti-Netanyahu de săptămâna viitoare, dar respectă dreptul locuitorilor din New York de a manifesta. Președintele palestinian Mahmoud Abbas nu va participa personal la lucrările Adunării Generale. Statele Unite au reiterat că nu îi vor acorda viză, prin urmare este foarte probabil ca Abbas să intervină prin videoconferință, tot joi, așa cum a procedat și anul trecut.