Guvernul american a luat măsuri drastice, plasând marți pe lista sa neagră cu sancțiuni întregul sector aviatic al Iranului. Mai mult, administrația de la Washington a avertizat că va impune sancțiuni secundare oricărei entități din țări terțe care va colabora cu companiile aeriene iraniene, conform informațiilor furnizate de agențiile AFP și Reuters, preluate de Agerpres.
Toate companiile aeriene iraniene sunt, începând de acum, vizate de sancțiuni economice, a anunțat într-un comunicat Departamentul american al Trezoreriei, instituția responsabilă de gestionarea aspectelor economice ale conflictului dintre SUA și Iran. Principalele companii aeriene iraniene, Mahan Air și Iran Air, se aflau deja sub incidența sancțiunilor americane. Aceștia li se alătură acum alte 27 de companii aeriene care operează pe plan local sau regional.
Autoritățile iraniene „folosesc sectorul aviatic (…) pentru a transporta arme, personal și mărfuri ilegale”, a motivat Departamentul Trezoreriei SUA decizia de a impune noi sancțiuni. Această instituție a decis, de asemenea, să suspende derogările referitoare la transportul aerian, cum ar fi cea care permite companiilor non-americane să zboare în Iran cu aeronave fabricate în SUA.
Printre companiile adăugate recent pe lista americană cu sancțiuni se numără o companie din Emiratele Arabe Unite și una din Turcia, acuzate de SUA că au acționat ca intermediari pentru a permite companiei iraniene Mahan Air să achiziționeze trei avioane Boeing 777 în vara acestui an.
„Am promis represalii severe împotriva celor care oferă sprijin financiar regimului iranian”, a declarat în același comunicat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. „Ne respectăm această promisiune prin impunerea de sancțiuni companiilor care continuă să sprijine Mahan Air. Acesta trebuie să fie un avertisment pentru toți cei care fac afaceri cu alte companii aeriene iraniene, care acum sunt toate sancționate: riscați să fiți excluși din sistemul financiar mondial”, a adăugat acesta.
Washingtonul și Teheranul au purtat discuții directe și indirecte timp de mai multe luni, în încercarea de a ajunge la un acord care să pună capăt conflictului inițiat de SUA și Israel împotriva Iranului în februarie. Un acord provizoriu, semnat în iunie, a eșuat ulterior, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Acel acord permisese, pentru o scurtă perioadă, redeschiderea strâmtorii și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, urmând ca negocieri suplimentare pe parcursul a 60 de zile să ducă la un acord final pentru soluționarea problemelor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile aferente.
Președintele Trump, confruntat cu un război tot mai impopular în SUA, cu apropierea alegerilor intermediare și cu scăderea stocului de arme de precizie ale armatei americane după bombardamentele asupra Iranului, prioritizează acum „războiul economic” în detrimentul atacurilor aeriene. După reimpunerea unei blocade asupra porturilor iraniene, acesta a anunțat la sfârșitul lunii august „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, denumită „Paria Economică”. Această operațiune implică noi sancțiuni, în speranța de a forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii doriți de SUA.