Un aspect fundamental al unei vieți lungi și sănătoase este somnul, iar cercetările recente subliniază importanța crucială a unei durate optime a acestuia, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă. Un număr insuficient sau, dimpotrivă, excesiv de ore de somn poate accelera procesul de îmbătrânire la nivelul creierului, inimii, plămânilor și sistemului imunitar, crescând, totodată, riscul de apariție a multiplelor afecțiuni.
Un studiu internațional, publicat în prestigioasa revistă științifică Nature, a analizat datele colectate de la aproape jumătate de milion de participanți la UK Biobank. Cercetătorii au identificat un model clar: persoanele care dormeau în mod regulat mai puțin de șase ore sau mai mult de opt ore prezentau tendința de a manifesta semne de îmbătrânire accelerată la nivelul întregului organism.
Pentru a evalua acest fenomen, echipa a utilizat instrumente specializate, denumite „ceasuri biologice ale îmbătrânirii”. Acestea estimează cu câți ani o persoană „îmbătrânește” mai repede sau mai încet comparativ cu vârsta sa cronologică. Metoda se bazează pe învățarea automată și analizează date biologice complexe, incluzând scanări cerebrale, profiluri proteice din sânge și markeri chimici specifici organismului.
Rezultatele au demonstrat că indivizii care beneficiază de un interval de somn mediu prezintă cele mai bune performanțe din punct de vedere al sănătății. În contrast, subiecții aflați la ambele extreme ale spectrului de somn – fie prea puțin, fie prea mult – au manifestat o îmbătrânire biologică mai accentuată. Această legătură a fost observată la nivelul unor organe vitale precum creierul, plămânii, ficatul, sistemul imunitar, dar și la nivelul pielii și al metabolismului.
Somnul de scurtă durată a fost corelat semnificativ cu tulburări cognitive și emoționale, precum depresia și anxietatea, rezultate în concordanță cu studii anterioare despre relația dintre somn și sănătatea mintală. Junhao Wen, autorul principal al studiului și profesor asistent de radiologie la Universitatea Columbia din Statele Unite, subliniază importanța acestei conexiuni: „Acest model general care leagă creierul de corp este important deoarece ne arată că durata somnului este o parte profund integrată în întreaga noastră fiziologie, cu efecte ample asupra întregului organism.”
Pe lângă afecțiunile neurologice, privarea de somn a fost asociată și cu un risc crescut pentru alte probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet de tip 2, obezitate, afecțiuni respiratorii precum astmul și probleme digestive, cum ar fi refluxul gastroesofagian.
În ceea ce privește somnul prelungit, cercetătorii sugerează că acesta ar putea fi, în unele cazuri, un indicator al unei boli subiacente, mai degrabă decât o cauză directă a problemelor de sănătate. „Studiile anterioare au arătat că somnul este strâns legat de îmbătrânire și de povara patologică a creierului”, afirmă Wen. „Studiul nostru merge mai departe și arată că atât somnul insuficient, cât și cel excesiv sunt asociate cu o îmbătrânire mai rapidă a aproape tuturor organelor, susținând ideea că somnul este important pentru menținerea sănătății organelor în cadrul unei rețele coordonate creier-corp, incluzând echilibrul metabolic și un sistem imunitar sănătos”, adaugă Wen.
Cu toate acestea, autorii studiului avertizează că cercetarea nu poate stabili o cauzalitate directă. Ei menționează, de asemenea, că o parte semnificativă a datelor privind somnul provin din auto-raportări ale participanților, care pot prezenta un grad de imprecizie comparativ cu măsurătorile directe. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă somnul de proastă calitate accelerează direct procesul de îmbătrânire sau dacă afecțiunile medicale preexistente influențează tiparele de somn. De asemenea, se solicită utilizarea unor metode de măsurare mai precise ale somnului și includerea unor populații mai diverse în viitoarele cercetări.
Un alt studiu, publicat anterior în European Journal of Nutrition, a evidențiat o legătură bidirecțională interesantă: somnul poate influența alegerile alimentare, iar alimentele consumate, la rândul lor, pot afecta calitatea somnului.