Ce-ar fi dacă, de fapt, creierul nu ar fi creatorul conștiinței?
Un renumit neuroscientist lansează o întrebare fundamentală: conștiința provine din creier sau este o componentă intrinsecă a țesăturii realității?
Întrebarea dacă creierul creează conștiința sau dacă aceasta este o caracteristică mai de bază a realității a fost explorată de Christof Koch, unul dintre cei mai proeminenți neuroștiințifici ai lumii, în cadrul celei de-a 15-a ediții a Simpozionului „Behind and Beyond the Brain”. Misterul depășește cu mult înțelegerea modului în care neuronii procesează informația. Oamenii de știință pot observa ce părți ale creierului devin active atunci când o persoană vede un obiect, simte durere, își amintește o amintire sau ia o decizie. Cu toate acestea, ei încă nu pot explica de ce acele procese fizice sunt însoțite de o experiență interioară. Cu alte cuvinte, cercetătorii pot studia ce face creierul, dar nu știu încă cum acea activitate produce sentimentul de a fi conștient.
„Problema dificilă” a conștiinței
Prezentarea lui Koch a examinat limitele materialismului, viziunea științifică dominantă conform căreia tot ce există poate fi, în cele din urmă, explicat prin materie, energie și legi fizice. Neuroștiința a făcut progrese enorme în identificarea regiunilor și rețelelor cerebrale asociate cu conștientizarea. Cu toate acestea, nu a rezolvat ceea ce filosofii numesc „problema dificilă” a conștiinței. Acest termen se referă la dificultatea de a explica cum activitatea electrică și chimică din creier dă naștere experienței subiective, incluzând senzațiile, emoțiile, gândurile și sentimentul personal de a fi viu. O scanare cerebrală poate arăta ce se întâmplă atunci când cineva vede culoarea roșie, de exemplu, dar nu poate dezvălui de ce vederea culorii roșii oferă o anumită senzație.
Experiențe pe care știința încă se luptă să le explice
Koch intenționează să se concentreze pe trei domenii majore de incertitudine. Primul este provocarea reducerii experienței conștiente în totalitate la procesele fizice din creier. Al doilea implică întrebări ridicate de fizica modernă despre ce ar trebui considerat „real”. Al treilea se referă la experiențe umane neobișnuite care rămân greu de explicat prin modele științifice convenționale. Acestea includ experiențe aproape de moarte, stări mistice și episoade de luciditate terminală. Luciditatea terminală se referă la o revenire neașteptată a clarității mentale cu puțin timp înainte de moarte, uneori la persoane care au avut demență severă sau alte afecțiuni care le-au lăsat incapabile să comunice normal. Astfel de experiențe nu dovedesc neapărat că conștiința poate exista independent de creier. Cu toate acestea, Koch susține că merită o investigație serioasă, deoarece ar putea expune lacune în explicațiile științifice actuale.
Este conștiința o parte fundamentală a realității?
Koch crede că cercetătorii ar putea fi nevoiți să reconsideră idei filosofice precum idealismul și panpsihismul, continuând în același timp să aplice metode științifice moderne. Idealismul propune în linii mari că conștiința sau mintea este centrală pentru natura realității. Panpsihismul sugerează că conștiința nu este limitată la ființele umane sau animale, ci ar putea fi o proprietate fundamentală întâlnită în întreaga natură, în grade variabile. Conform acestor perspective, conștiința nu ar apărea pur și simplu odată ce un creier devine suficient de complex. Ar putea fi o caracteristică fundamentală a realității însăși.
Teoria Informației Integrate oferă o posibilitate radicală
Koch este un susținător de seamă al Teoriei Informației Integrate, care încearcă să descrie conștiința matematic. Teoria propune că experiența subiectivă apare în sistemele care combină cantități mari de informație într-un întreg unificat. Conform acestei viziuni, conștiința depinde nu doar de câtă informație conține un sistem, ci și de cât de profund sunt interconectate părțile sale. Un sistem cu un grad înalt de informație integrată ar putea, prin urmare, să posede o formă de experiență subiectivă. Această idee a fost descrisă ca o versiune științifică a panpsihismului, deoarece permite posibilitatea ca conștiința să existe în sisteme altele decât creierul uman.
Căutarea conștienței la pacienții fără răspuns
Koch este un cercetător la Allen Institute for Brain Science și a fost anterior profesor la MIT și Caltech. El a jucat un rol major în studiul științific modern al conștiinței. Munca sa a inclus dezvoltarea unor noi abordări pentru detectarea semnelor posibile de conștiență la pacienții care par să nu reacționeze. Unele persoane care nu se pot mișca sau comunica pot păstra în continuare activitate cerebrală conștientă, făcând metodele de detectare fiabile potențial importante pentru diagnostic, tratament și decizii privind îngrijirea medicală. Examinând limitele materialismului, întrebările nerezolvate ale neuroștiinței și experiențele care rămân greu de clasificat, Koch se întreabă dacă creierul creează cu adevărat conștiința sau dacă aceasta ar putea fi legată de ceva mai fundamental.